Totul a pornit de la un dosar depus la Curtea Constituțională a României (CCR) de către o judecătoarea de la Curtea de Apel București. Pe 3 ianuarie anul acesta, avocatul ales de magistrat a trimis CCR concluziile scrise pentru o excepție de neconstituționalitate invocată de către magistrat.
„Pe data de 03.01.2020, nu în nume personal, ci doar în calitate de apărător ales al unei doamne judecătoare de la Curtea de Apel București, am depus concluzii scrise într-un dosar aflat pe rolul Curții Constituționale, în care clienta mea are calitatea procesuală de autoare a excepției de neconstituționalitate, iar Inspecția Judiciară este și ea parte în proces, în calitate de intimată.
Concluziile scrise conțin expres această denumire, indică expres că sunt destinate Curții Constituționale, numărul dosarului, data ședinței de judecată, părțile procesuale și calitatea mea de apărător ales. Ele sunt semnate electronic de mine.
Concluziile scrise au fost expediate de mine prin email, de la adresa mea profesională de avocat, către Curtea Constituțională, email-ul indicând de asemenea expres că destinatarul este Curtea Constituțională, numărul de dosar, data ședinței de judecată și faptul că prin el se depun la dosar concluzii scrise.
Din curtoazie profesională, am pus în copie, ca destinatar al respectivului email, Inspecția Judiciară, ca parte procesuală (intimată) în respectivul dosar al Curții Constituționale, indicând expres acest lucru atât în concluziile scrise, cât și în textul email-ului”, a explicat avocatul Corneliu Liviu Popescu, într-o petiție către Consiliul Superior al Magistraturii (CSM).
Două săptămâni mai târziu, avocatul a avut supriza să afle că aceste concluzii au fost considerate de către Inspecția Judiciară drept o sesizare împotriva unui magistrat. Dar, pentru că nu ar fi fost semnată, sesizarea a fost clasată (închisă).
A doua surpriză avea să fie și mai mare: clasarea a fost dispusă de către șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, dar a fost semnată de către purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, Alin Bogdan Alexandru.
Problema este că Alin Bogdan Alexandru nu ar fi trebuit să semneze actul respectiv, pentru că nu are calitatea de inspector al Inspecției Judiciare din cadrul CSM.
„Am formulat plângere prealabilă împotriva rezoluției de clasare; am formulat plângere penală la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Serviciul de investigare a infracțiunilor din justiție; am formulat sesizare disciplinară la Inspecția Judiciară; am depus o petiție la Inspecția Judiciară de constatare a incapacității profesionale manifeste la evaluarea profesională”, a fost reacția avocatului Corneliu Popescu.
Acesta a cerut chiar „evaluarea psihiatrică a persoanelor din cadrul Inspecției Judiciare (inspectorul-șef; purtătorul de cuvânt - membru al personalului de specialitate juridică; eventual alte persoane) implicate în adoptarea rezoluției de clasare”, având în vedere că aceștia au confundat un simplu email.
Nouă luni mai târziu, Curtea de Apel București a dat dreptate avocatului, în dosarul 3377/2/2020. A anulat rezoluția inspectorului șef al Inspecției Judiciare și a trimis dosarul la această instituție, pentru completarea verificărilor.
„Cred că Inspecția Judiciară trebuie, de asemenea, să se supună măsurii şi să îi evalueze psihiatric pe șeful instituției și pe purtătorul său de cuvânt.
Nu poţi delega o atribuţie ce îţi incumbă prin lege, pe cale administrativă.
În esenţă, e vorba de săvârşirea de infracţiuni de uzurpare de calități în formă continuată de către purtătorul de cuvânt al Inspecției Judiciare, care nu are calitatea de inspector.
De asemenea, avem abuz în serviciu în formă continuată”, a explicat judecătoarea Camelia Bogdan pentru Newsweek România.
Magistratul a menționat că această practică, a delegării de către Lucian Netejoru a responsabilităților către purtătorul de cuvânt, nu a fost unică pentru rezoluția menționată.
„Sunt mai mulţi destinatari victime a practicii Inspecției Judiciare, împrejurare în considerarea căreia urmează a se reține săvârșirea infracțiunilor în formă continuată, dacă fiecare destinatar a întocmit mai multe plângeri şi s-a lovit de aceeaşi soluţie de clasare pronunţată de o persoană care nu avea calitatea de inspector, dar și concursul de infracțiuni.
În plus, este obligatorie începerea urmăririi penale faţă de inspectorii care nu au sesizat organul de urmărire penală sub aspectul săvârşirii acestor infracţiuni dar și față de membrii CSM care au girat practica pronunțării soluțiilor de clasare de către purtătorul de cuvânt al Inspecției judiciare, deoarece au săvârşit infracţiunea de omisiune a sesizării, prev şi ped în art 267 C pen.”, a declarat judecătoarea Camelia Bogdan.
