DIICOT:„Bunul Samaritean” din Bihor a transformat filantropia într-un model de exploatare socială

Cazul cunoscut public sub eticheta „Bunul Samaritean” capătă, în referatul procurorilor DIICOT, o cu totul altă dimensiune: nu doar povestea unui om care a luat în grijă persoane abandonate de stat, ci, potrivit anchetatorilor, un model de exploatare socială mascată în filantropie.

DIICOT:„Bunul Samaritean” din Bihor a transformat filantropia într-un model de exploatare socială

Citește și: Operațiunea JUPITER 5: 300 de dosare penale, 1.170 de percheziții domiciliare

În centrul dosarului se află Pașca Viorel-Teodor, fondatorul și președintele Asociației Dumbrava DPG – „Dumnezeu Poartă de Grijă”, prezentat ani de zile în spațiul public drept omul care salvează persoane fără adăpost, bătrâni, bolnavi psihic sau oameni abandonați de familie.

DIICOT susține însă că, în spatele acestei imagini de binefăcător, ar fi funcționat un mecanism infracțional organizat, construit în jurul familiei Pașca și al unor apropiați, prin care persoane extrem de vulnerabile ar fi fost transformate în surse constante de venit.

Procurorii: exploatare sub aparența protecției sociale

Potrivit referatului DIICOT consultat de Newsweek România, Pașca Viorel-Teodor ar fi coordonat un grup infracțional organizat care avea ca scop „obținerea sistematică de beneficii materiale” prin exploatarea unor persoane aflate într-o stare accentuată de vulnerabilitate socială, psihică, fizică și familială.

Procurorii susțin că victimele erau persoane cu dizabilități psihice, fără aparținători, fără adăpost sau fără capacitatea reală de a-și manifesta voința. Acestea erau adăpostite în imobile controlate de Pașca Viorel-Teodor sau de Asociația Dumbrava DPG, sub pretextul îngrijirii.

În realitate, susține DIICOT, mecanismul ar fi urmărit încasarea pensiilor, indemnizațiilor de handicap, indemnizațiilor de însoțitor, donațiilor și ajutoarelor sociale cuvenite acestor persoane.

Referatul vorbește explicit despre o „metodă de exploatare prin acordarea asistenței”. Cu alte cuvinte, nu exploatarea clasică, prin lanțuri, bătăi sau amenințări directe, ci una mult mai greu de observat: controlul total asupra unor oameni care depind de tine pentru hrană, acoperiș, acte, medicamente, bani și contact cu lumea exterioară.

„Una dintre cele mai subtile forme de exploatare a persoanelor vulnerabile este cea realizată sub aparența protecției, îngrijirii sau asistenței sociale”, notează procurorii în referat.

210 victime cu dizabilități psihice. Peste 3.300 de persoane trecute prin sistem

DIICOT susține că gruparea ar fi recrutat cel puțin 210 persoane cu dizabilități psihice, pe care le-ar fi adăpostit în cel puțin 14 locații din județul Bihor, în localitățile Dumbrava, Incești, Tinca și Bicăcel. În aceleași imobile erau găzduite și alte persoane vulnerabile, fără adăpost sau fără aparținători.

Potrivit anchetatorilor, activitatea începută în jurul anului 2006 s-ar fi extins treptat, ajungând la dimensiuni uriașe. În referat se arată că, în decurs de 17 ani, ar fi fost găzduite peste 3.300 de persoane cu dizabilități, vârstnici și persoane fără adăpost, iar aproximativ 1.020 dintre acestea ar fi decedat și ar fi fost îngropate în cimitirul din Dumbrava.

În prezent, potrivit datelor menționate în dosar, în locațiile controlate de Pașca și de asociație ar fi fost adăpostite aproximativ 380-400 de persoane.

Asociația „Dumnezeu Poartă de Grijă”, paravanul perfect

Asociația Dumbrava DPG a fost înființată în 2016 de Pașca Viorel-Teodor împreună cu doi dintre fiii săi, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Abel-Timotei. Scopul declarat era acordarea de asistență socială pentru copii, familii, persoane singure, vârstnici, persoane cu handicap și persoane aflate în dificultate.

În referatul DIICOT, însă, asociația este descrisă drept „paravan al activității infracționale”. Procurorii arată că gruparea ar fi acționat „la vedere”, sub umbrela unei organizații prezentate public drept umanitară, caritabilă și de protecție socială, deși, potrivit anchetatorilor, nu era îndreptățită să ofere asemenea servicii.

Mai grav, Asociația Dumbrava DPG figurează, potrivit referatului, în registrul furnizorilor de servicii sociale radiați. Procurorii susțin că asociația ar fi fost acreditată la un moment dat, dar nu ar fi obținut niciodată licența de funcționare pentru centrele în care erau adăpostite persoanele vulnerabile.

Cu toate acestea, imaginea publică a asociației ar fi fost folosită pentru atragerea de donații, sponsorizări și susținere publică.

O afacere cu pensii, indemnizații, donații și ajutoare de înmormântare

Miza dosarului, potrivit DIICOT, este financiară.

Procurorii susțin că persoanele vulnerabile erau acceptate mai ales dacă puteau genera venituri: pensie, indemnizație de handicap, indemnizație de însoțitor sau alte ajutoare sociale. Dacă nu exista posibilitatea obținerii unor venituri, Pașca ar fi refuzat persoanele sau le-ar fi returnat instituțiilor de unde proveneau.

Citește și: Cum ajung drogurile în cluburile din București și la festivaluri? Traficanții, prinși de Poliție și DIICOT

Anchetatorii descriu un mecanism repetitiv: stabilirea domiciliului sau reședinței beneficiarilor la adresele controlate de Pașca, obținerea actelor de identitate, întocmirea anchetelor sociale, obținerea certificatelor de handicap, deschiderea de conturi bancare și controlul cardurilor.

Într-un episod redat în referat, un beneficiar este contactat pentru a i se cere codul PIN al cardului pe care îi intra pensia. Când acesta refuză, i se transmite că pensia va fi încasată de Pașca atât timp cât stă acolo, fiind invocată o declarație de consimțământ.

Procurorii susțin că astfel de declarații erau folosite pentru a crea o aparență de legalitate: beneficiarii ar fi acceptat, formal, ca veniturile lor să fie încasate și folosite de membrii grupului.

DIICOT mai menționează și folosirea ajutoarelor de înmormântare. Pașca ar fi obținut declarații prin care persoanele vulnerabile arătau că, în eventualitatea decesului, doresc să fie înmormântate la Dumbrava, iar aceste documente ar fi fost folosite ulterior pentru justificarea cererilor de ajutor de deces.

Potrivit referatului, numai prin conturile Asociației Dumbrava DPG, în perioada analizată, au fost înregistrate donații și sponsorizări de peste 7,09 milioane de lei, peste 550.000 de euro, sume în dolari, franci elvețieni și alte încasări.

Nu azil clasic al groazei, ci control total asupra oamenilor

Un detaliu important din referatul DIICOT este că procurorii nu prezintă cazul doar ca pe un „azil al groazei” în sensul clasic al expresiei.

Anchetatorii notează că, la acest moment procesual, nu au rezultat date că persoanele vulnerabile ar fi fost ținute în condiții total improprii sau supuse constant unor agresiuni fizice și psihice grave. Acuzația este însă mai amplă și mai subtilă: oamenii nu ar fi beneficiat de tratament medical adecvat, de supraveghere constantă și eficientă, de autonomie reală sau de protecție legală.

În referat sunt menționate situații în care beneficiarii s-ar fi agresat între ei, cazuri de leziuni produse pe fondul lipsei de supraveghere, indicii privind abuzuri sexuale între beneficiari și situații izolate de abuzuri fizice din partea unor îngrijitoare neidentificate.

Aceasta este, de fapt, miza juridică a dosarului: nu doar condițiile materiale, ci starea de aservire. DIICOT susține că persoanele vulnerabile erau menținute într-o dependență totală față de grupare, fără posibilitatea reală de a decide unde stau, cine le administrează banii, ce tratament primesc sau cum intră în contact cu exteriorul.

Când statul își pasează oamenii vulnerabili către un privat nelicențiat

Dosarul arată și un eșec major al statului.

Potrivit referatului, oameni vulnerabili ar fi fost trimiși către Pașca Viorel-Teodor de spitale, primării, DGASPC-uri și alte instituții din toată țara. Motivul: instituțiile publice nu aveau capacitatea logistică să îi îngrijească.

Așa ar fi apărut zona gri perfectă: statul scăpa de cazuri dificile, iar Pașca le prelua sub aparența unei misiuni umanitare. În lipsa unor controale eficiente, acest sistem ar fi crescut ani de zile.

Procurorii notează că au existat controale, dar acestea nu au avut finalitate practică. Unele instituții ar fi constatat că nu pot interveni pentru că persoanele erau domiciliate legal la adresele respective sau pentru că Pașca acționa ca persoană fizică, nu ca entitate juridică prestatoare de servicii sociale.

DIICOT vorbește despre „pasivitate” instituțională și despre un climat de impunitate care ar fi întărit sentimentul de invulnerabilitate al lui Pașca.

Episodul Mehedinți: șapte bolnavi lăsați pe trotuar

Scandalul a fost reaprins de un episod petrecut în iulie 2025.

Potrivit referatului, 12 pacienți ai Secției de Psihiatrie Cronici Gura Văii, diagnosticați cu retard mintal sever și instituționalizați de la naștere, au fost externați și preluați de Pașca Viorel-Teodor în baza unui acord încheiat cu acesta ca persoană fizică, nu cu o entitate autorizată să ofere servicii sociale.

Ulterior, șapte dintre acești beneficiari, toți încadrați în grad grav de handicap, au fost transportați de Pașca la Drobeta-Turnu Severin și lăsați pe trotuarul din fața DGASPC Mehedinți. Personalul instituției a apelat 112, fiind solicitată intervenția Ambulanței și a Spitalului Județean.

Acest episod a declanșat verificări administrative și a alimentat ancheta penală.

Familia, angajații și apropiații

DIICOT susține că gruparea avea o structură clară, cu roluri împărțite.

Pașca Viorel-Teodor este descris ca lider. În eșalonul de conducere ar fi fost soția sa, Pașca Florica, fiii Pașca Abel-Timotei, Pașca Viorel-Emanuel și Pașca Daniel-Sabin, precum și Păcală Delia-Mioara. Alte persoane din familie sau din cercul apropiat ar fi avut roluri de execuție ori sprijin.

Pașca Viorel-Emanuel este menționat în referat ca viceprimar al comunei Holod și vicepreședinte al Asociației Dumbrava DPG. Pașca Abel-Timotei apare ca secretar al asociației. Pașca Daniel-Sabin figurează ca angajat al asociației în funcția de șofer. Păcală Delia-Mioara era angajată în cadrul asociației în funcția de conducător de asociații, filiale și organizații obștești.

Potrivit procurorilor, această structură ar fi permis administrarea unui sistem extins de locații, beneficiari, acte, bani, carduri, donații și relații cu instituțiile.

Concluzia DIICOT: filantropia ca mască pentru exploatare

Referatul DIICOT schimbă radical perspectiva asupra cazului.

Nu mai vorbim doar despre o persoană care a umplut golurile lăsate de stat în protecția socială. Procurorii susțin că tocmai aceste goluri au fost speculate. Lipsa centrelor publice, pasivitatea instituțiilor, birocrația, abandonul familial și vulnerabilitatea extremă a beneficiarilor ar fi fost transformate într-un mecanism de profit.

Sub aparența milei, a credinței și a grijii pentru cei abandonați, anchetatorii descriu un sistem în care oamenii nu mai erau priviți ca persoane care trebuie protejate, ci ca purtători de venituri: pensii, indemnizații, carduri de combustibil, ajutoare de înmormântare și donații.

Aceasta este acuzația centrală a procurorilor: un model de exploatare socială mascată în filantropie.

Toate persoanele vizate de anchetă beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.