INS: Populaţia României s-ar putea reduce cu aproape un sfert până în 2080

Aceasta este una dintre cele trei variante ale proiecţiei populaţiei rezidente din lucrarea menţionată, respectiv varianta constantă - "varianta reper", care păstrează neschimbate nivelurile fertilităţii, speranţei de viaţă şi migraţiei nete înregistrate în anul 2024 pentru fiecare judeţ, precizează INS, într-un comunicat transmis duminică AGERPRES. Această variantă permite compararea rezultatelor şi evaluarea evoluţiilor în absenţa schimbărilor demografice majore.

INS: Populaţia României s-ar putea reduce cu aproape un sfert până în 2080

De asemenea, varianta medie - evoluţia considerată cea mai probabilă, bazată pe tendinţele recente ale principalelor componente demografice, este, de regulă, considerată cea mai plauzibilă evoluţie a populaţiei în contextul socio-economic actual. În ceea ce priveşte varianta optimistă - scenariul favorabil - aceasta are la bază ipoteze îmbunătăţite privind fertilitatea şi speranţa de viaţă şi evidenţiază nivelul maxim ce ar putea fi atins în condiţii demografice pozitive.

Coordonatorul acestei publicaţii, vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva, susţine faptul că toate scenariile arată o scădere a populaţiei, însă dimensiunea declinului diferă semnificativ, conform celor trei variante.

Astfel, varianta constantă arată că populaţia României ar scădea de la 19,036 milioane (2025) la 14,367 milioane (2080), o reducere de 4,669 milioane persoane, adică aproape un sfert din populaţie. Varianta medie (cea mai plauzibilă) arată că în condiţiile unei creşteri uşoare a fertilităţii şi unei îmbunătăţiri a speranţei de viaţă, scăderea populaţiei ar fi de 3,403 milioane persoane, echivalentul unei diminuări de 17,9% faţă de anul 2025.
În ceea ce priveşte varianta optimistă, aceasta vizează un scenariu favorabil în care populaţia s-ar reduce doar cu 1,923 milioane persoane, adică circa 10,1% din populaţia actuală.

"Indiferent de scenariul analizat, populaţia României va continua să scadă până în 2080, iar amploarea declinului variază între o zecime şi un sfert din populaţia actuală", conform vicepreşedintelui INS.

Pentru elaborarea acestor scenarii au fost folosite cele mai recente date demografice disponibile: populaţia rezidentă la 1 ianuarie 2025, pe judeţe, vârste şi sexe; ratele totale de fertilitate şi structura născuţilor-vii pe vârstele mamelor (2024); speranţa de viaţă la naştere în anul 2024, pe sexe şi judeţe; soldul migraţiei interne (2024), pe grupe de vârstă şi sexe; soldul migraţiei internaţionale (2024), diferenţa dintre imigranţi şi emigranţi, pe vârste, sexe şi judeţe.

Citește și: Școala a pierdut 1.000.000 de elevi și 35.000 de profesori în 20 ani. Cauzele unui dezastru național

"Acest volum este unic prin faptul că oferă o perspectivă scenografică asupra demografiei ţării pe termen lung, construită pe baza unei metodologii riguroase şi a unei analize aprofundate a datelor colectate şi prelucrate de INS. Prin această viziune orientată spre viitor, putem anticipa şi gestiona mai eficient schimbările sociale care influenţează demografia, precum îmbătrânirea populaţiei, emigraţia şi evoluţia sporului natural", a declarat vicepreşedintele INS, Silviu Vîrva.

Citește și: Un oraș cu peisaje superbe și trasee turistice rămâne fără localnici. De ce vor tinerii să plece?

Volumul a fost realizat împreună cu autorii: Silvia Pisică, Lavinia-Elena Bălteanu, Ruxandra Moldoveanu şi Maria Streche şi prezintă proiecţii demografice esenţiale pentru fundamentarea politicilor publice şi a strategiilor economice şi sociale. Aceste analize permit anticiparea schimbărilor din structura populaţiei şi adaptarea resurselor la nevoile viitoare ale societăţii.