Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului”? Domeniul era proprietatea unei sultane

DE Eduard Niculescu | Actualizat: 29.08.2024 - 07:42
Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului” - Foto: Arhiva
Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului” - Foto: Arhiva

Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului”? Pe lista destul de lungă a fanarioților care au condus cele două Țări Române se înscrie și acest personaj dintr-o familie ilustră, care a încercat să-și sporească averea prin noi biruri.

SHARE

Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului”? Odată cu instaurarea domniilor fanariote în Țările Române, pe tronul acestora au ajuns atât greci originari din cartierul Fanar al Constantinopolului, dar și personaje ce scoborau din familii cu rădăcini pământene vechi, dar cu „apucături” similare celor străini de țară.

Cine a fost domnitorul care a administrat „Odaia Vizirului”? Domeniul era proprietatea unei sultane

Scarlat Grigorie Ghica era fiul cel mare al lui Grigore II Ghica și provenea dintr-o veche familie din Țările Române de origine albaneză, dar care dăduse principatelor voievozi încă de la anul 1658, odată cu domnia lui Gheorghe Ghica în Moldova, continuată, după un an, cu domnia din Țara Românească.

La rândul său, Scarlat Grigorie Ghica a domnit de două ori în Muntenia (august 1758 - iunie 1761, august 1765 - decembrie 1766) și o dată în Moldova (martie 1757 - august 1758). 

Născut în 1715, el și-a început domnia din Moldova în februarie 1757, plătind la Poarta Otomană 300 pungi de aur. 

Dorind să-și recupereze suma cheltuită cu obținerea tronului, el a impus o politică fiscală excesivă, prin dări ce trebuiau plătite de oamenii de rând, cum a fost darea pe vite (văcăritul).

Citește și: Ce pașă otoman a vrut să fie domnitorul Țării Românești? Fiul său a ocupat tronul doar 30 de zile

Aceasta era o dare interzisă, inclusiv prin blestem bisericesc, de predecesorul său, Constantin Racoviță, potrivit galeriaportretelor.ro.

Deoarece mitropolitul Iacov Putneanul și clerul s-au opus, Scarlat Ghica a obținut un firman de la Poartă ce îi permitea reinstituirea văcăritului.

Dar, în august 1758, înainte de a aplica această măsură ce ar fi stârnit, cu siguranță, nemulțumiri și chiar revolte, a fost mutat în Țara Românească. 

Prima domnie în Țara Românească se evidențiază prin îndepărtarea negustorilor turci care se „încuibaseră în Țară”.

Aceștia se așezaseră în stânga Dunării, cuceriseră terenuri, făceau „felurite răutăți și ucideri, încărcând pe locuitori cu datorii grele, făcând odăi de vite și ținând în putere sate întregi de locuitori”. 

Pentru a-i izgoni, Scarlat Grigorie Ghica intervine cu o plângere la Poartă, iar sultanul încuviințează izgonirea acestora peste Dunăre, împreună cu vitele, și opriți de a mai intra în țară. Excepție făceau doar cei care aveau dovezi de la cetățile de care aparțineau (serhaturi) că sunt oameni corecți. 

Citește și: Cum a sfârșit domnitorul care a vrut să reunifice cele trei Țări Române? Era de origine italiană

În 1761 domnul a fost mazilit de pe tronul Țării Românești, în urma uneltirilor lui Iacovachi Rizu, chiar trimisul său la Înalta Poartă, care dorea să obțină domnia pentru ginerele său - Grigorie Ghica, mare dragoman. 

Scarlat Grigorie Ghica scapă „la mustață” de condamnarea la moarte, dar este surghiunit, pentru o perioadă scurtă de timp, în insula Lemnos, de unde revine la Constantinopol.

În august 1765 recapătă tronul Țării Românești, iar una dintre acțiunile sale notabile este preluarea „Odăii Vizirului” în propria administrare.

„Odaia Vizirului” era un domeniu foarte întins, aflat la marginea de apus a raialei Brăila, proprietate a unei sultane, administrat de aceasta prin bostangii, soldați de elită ai armatei otomane care se ocupau și de paza sultanului. 

Beneficiind de o protecție specială și un statut aparte, domeniul devenise loc de refugiu pentru mulți țărani din județele învecinate, care reușeau, pe această cale, să scape de plata birurilor către domnie, lucru ce nu avea deloc darul să-l bucure pe domnitorul veșnic în căutare de bani. 

Scarlat Grigorie Ghica a luat sub administrarea sa domeniul, oferind sultanei, conform înțelegerii, suma de 25.000 lei anual.

Tocmai când se părea că va sta mai multă vreme la conducerea țării, domnul moare, în decembrie 1766, la vârsta de 51 de ani.

Citește și: Ce a fost „Sultanatul femeilor”, început de Hurrem, soția lui Suleyman Magnificul?

A fost înmormântat în  Biserica „Sfântul Spiridon Nou” din București. propria sa ctitorie, ce avea să fie finalizată după moartea sa.

A fost urmat pe tron de fiul său cu nume asemănător, Alexandru Scarlat Ghica. Însă, acesta avea să domnească mai puțin de doi ani, până în octombrie 1768, când a fost mazilit de turci pentru că a permis în țară recrutarea de militari pentru armata rusă.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te