Cine a fost Domnița Ralu, prințesa din filmele cu haiduci? Publicul român a aflat despre ea din cele trei filme în care personajul a fost interpretat de frumoasa actriță Aimée Iacobescu. Dar, dincolo de luxul, răsfățul și pasiunea pentru bani ce reieșeau din acele pelicule, Ralu, una dintre fiicele lui Caragea Vodă, domn al Țării Românești între 1812-1818, a fost mult mai mult de atât.
Cine a fost Domnița Ralu, prințesa din filmele cu haiduci? A făcut primul teatru din Țările Române
Domnița Ralu nu a fost un personaj inventat, ci o prințesă reală, născută în 1799, la Constantinopol. Publicul a putut să afle de ea din filmele apărute în 1971, „Haiducii lui Șaptecai”, „Săptămâna nebunilor” și, mai ales, „Zestrea domniței Ralu”.
În toate aceste pelicule cea care a întruchipat-o și aproape s-a confundat cu personajul a fost regretata actriță Aimée Iacobescu.
Povestea de viață a fiicei lui Caragea Vodă este, însă, mai complexă decât ce s-a putut desprinde din filme.
Ralu Caragea avea doar 13 ani când a ajuns în București, unde tatăl său, Ion Gheorghe Caragea, a preluat, plătind bani mulți turcilor, scaunul domniei
Începutul aventurii în Țara Românească n-a fost prea grozav, ba dimpotrivă.
În prima noapte pe nou domn și familia sa au petrecut-o în capitală, reședința domnească din Dealul Spirii a fost mistuită de un incendiu violent, iar, după puțin timp, unul dintre oamenii din anturajul său a murit de ciumă bubonică.
Citește și: De unde vine expresia „ciuma lui Caragea”? Câți oameni au murit în București?
Curând, Țara Românească avea să fie lovită de una dintre cele mai devastatoare epidemii din întreaga sa istorie.
Se estimează că jumătate - circa 40.000 - din locuitorii Bucureștiului au pierit și mulți alții în toată țara.
Domnitorul Caragea, familia și cei mai apropiați boieri s-au retras la adăpostul zidurilor Mănăstirii Cotroceni, pentru a evita riscul îmbolnăvirii.
Domnița Ralu a trecut cu bine prin aceste încercări, apoi a început să-și manifeste personalitatea puternică și să speculeze iubirea nețărmurită pe care i-o purta părintele său, care nu-i putea refuza nimic.
Oricum, avusese parte, din fragedă pruncie, de o educație aleasă. Nu-i erau străine franceza, greaca, germana și turca. În foarte scurtă vreme a deprins și româna.
Înainte de toate, însă, îi plăceau muzica şi teatrul. Cânta la pianul ei (un fel de clavir după cum i se spunea în limbajul „saloanelor” din acele vremuri), pe care l-a adus tocmai de la Constantinopol.
Se pare că până la ea locuitorii Bucureştiului nu mai văzuseră un asemenea instrument, considerându-l din această cauză un fel de „lux” nemaiîntâlnit, conform radioromaniacultural.ro.
Cultura aleasă i-a dat ghes să dorească s-o răspândească în jurul său. Așa se face că, în 1816, Ralu a apelat la câțiva tineri greci care învățau la Școala Domnească pentru a pune în scenă mai multe piese de teatru,
Cu decoruri din pânză și cu hârtie poleită, domnița a organizat în apartamentele sale o mică scenă pe care s-au jucat în limba elenă „Oreste”, „Moartea fiilor lui Brutus” și „Dafnis și Chloe”.
Domnița Ralu, fiica lui Caragea Vodă - Foto: dosaresecrete.ro
Domniţa Ralu nu s-a mulţumit numai cu rolul de simplu spectator. Deşi ştia că va stârni dezaprobarea multora, ea nu s-a sfiit să urce pe scenă şi să interpreteze mici dialoguri sau să recite poezii.
Dar fiica lui Vodă dorea un loc permanent, o sală numai pentru teatru.
„Cât despre teatru, acesta nu era pentru Rallou un mijloc de-a petrece; teatrul era pentru ea un fel de-a răsplăti cultura, de-a înălța sufletele celor care trăiau prea lipiți de glie, o înviere a vechii glorii elene, într-un cuvânt aproape o vocațiune, un apostolat”, scria istoricul istoricul C. Gane, potrivit ferratumbank.ro.
Din pasiunea domniţei Ralu a luat naştere primul teatru profesionist din București și din Țările Române. Ea a amenajat pe cheltuiala statului ceea ce s-a numit „Teatrul de la Cişmeaua Roşie.
„S-a zidit la Cişmeaua Roşie un teatru în toată forma, cu parter, cu stale, cu scenă şi cu mai multe rânduri de loje, şi a trimes pe Aristia la Paris ca să studieze pe vestitul Talma”, scrie Ion Ghica despre pasiunea domniţei.
Teatrul se găsea la intersecția Podului Mogoșoaiei (Calea Victoriei de azi), cu Strada Fântânei, actuala General Berthelot.
Citește și: Cine au fost domnitorii Țărilor Române dependenți de droguri? Care din ei a murit din cauza lor?
Aici, pe 8 septembrie 1818, prima reprezenație a fost cu piesa „Italianca din Alger”, în interpretarea trupei Teatrului din Viena, urmată de „Hoţii” de Friedrich von Schiller.
Când nu era teatru, în sala amenajată de domniţă se ţineau baluri. Domniţa găzduia la Cişmeaua Roşie petreceri dansante unde se aduna lumea bună a capitalei, fiind adusă şi o orchestră, după modelul teatrelor din Europa.
Domnița Ralu, spre finalul vieții - Foto: Arhiva
Frumusețea domniței a dus și la declanșarea unui adevărat scandal diplomatic, provocat de idila ei cu trimisul Frantei la Bucuresti, ambasadorul Ledoulx.
Vodă Caragea a prins și el de veste, făcând o criză de isterie când l-a surprins pe Ledoulx in iatacul Domnitei, dezmierdând-o pătimaș pe aceasta.
Atrași de scandal, in iatac au năvălit arnăutii condusi de banul Gheorghe Arghiropol, care l-au atacat cu hangerul pe bietul seducător.
Conflictul diplomatic astfel iscat s-a soldat cu revocarea din post lui Ledoulx dictată de către temutul Talleyrand, ministrul de externe al lui Ludovic al XVIII-lea.
Ca să repare onoarea pătată a fiicei sale, Caragea i-a dat-o imperativ de nevastă pe Ralu lui Arghiropol, însoțind solicitarea cu o zestre consistentă, ceea ce l-a făcut pe acesta să accepte ideea cu mare bucurie, conform libris.ro.
Chiar dacă Ralu nu l-a iubit niciodată, ei s-au înțeles relativ bine si au avut doi copi
Domniţa nu s-a putut însă bucura de teatrul său decât pentru câteva luni, deoarece în noiembrie 1818 domnitorul Caragea a fost nevoit să fugă din Ţara Românească, luându-și cu sine nu doar familia, ci și toată vistieria țării.
Cum plătise turcilor doar pentru trei ani de domnie, iar el stătuse deja șase, Vodă a fugit din calea creditorilor otomani, ca să scape de mazilire şi ucidere.
Cu ajutorul arnăuţilor s-a refugiat în Transilvania, la Braşov şi a apoi a luat calea exilului, împreună cu întreaga familie.
Citește și: Care a fost cel mai faimos duel din istoria României? Victimei i s-a ridicat o fântână în București
Pe scena teatrului de la „Cişmeaua Roşie” s-au dat însă în continuare spectacole în limbile greacă şi germană, la conducerea sa fiind Iancu Văcărescu, nepotul lui Ienăchiță Văcărescu și fost consilier al Domniței Ralu.
În ianuarie 1819 aici avea să se joace prima piesă în limba română, faimoasa tragedie „Hecuba” a lui Euripide.
Dar totul s-a terminat în 1825, când teatrul a fost mistuit de un incendiu
Activitatea teatrală din Bucureşti a fost reluată abia peste opt ani, în 1833, când Ion Cîmpineanu şi Ion Heliade Rădulescu au înfiinţat „Societatea Filarmonică”.
Fostul domn și familia s-au stabilit o vreme în Italia, iar, după 1828, în Grecia. Domnița Ralu a sprijinit cu bani mișcarea revoluționară greacă, Eteria.
Cea care a înființat primul teatru din Țările Române a murit în 1870, la Thonberg, azi parte din orașul german Leipzig, la vârsta de 71 de ani.
Dar numele său a străbătut secolele, iar moștenirea sa merită mai multă considerație decât ceea ce s-a putut afla din filmele cu Aimée Iacobescu.
