Scholz a declarat că, în anii următori, Germania va investi mult mai mult în consolidarea sistemului său de apărare aeriană și îl va construi în așa fel încât să poată participa și vecinii săi europeni.
„Un sistem creat prin eforturi comune ar fi un beneficiu de securitate pentru întreaga Europă", a declarat Scholz, adăugând că acesta ar fi mai puțin costisitor și mai eficient decât orice soluție la nivel național.
Citește și
„Clubul Leilor”: Cum a pătruns o agentă GRU în inima NATO. Deconspirată de prostia spionajului rus
Ministerul rus de Externe suspendă eliberarea pașapoartelor biometrice, să-și salveze spionii
Printre partenerii potențiali, Scholz a menționat Olanda, Polonia, țările baltice, Slovacia, Republica Cehă, precum și statele scandinave.
Scholz consideră că Europa trebuie să elimine întârzierea sa în chestiuni precum protecția împotriva amenințărilor din aer și din spațiu.
România, chiar dacă nu este pe „lista” Germaniei, beneficiază de apărare antiaeriană cu extindere pe Europa.
Sistemul de apărare antirachetă terestră al NATO din sudul României a fost un subiect de dispută între alianță și Rusia de când a început să funcționeze la începutul anului 2016.
Fiecare stație de operator de la Deveselu conține trei ecrane de calculator, împreună cu sisteme de comunicare și comutatoare de lansare care ar fi activate pentru a lansa SM-3 asupra oricărei rachete care se apropie în timpul unui atac asupra Europei.
Totodată, Forțele armate franceze din România au desfășurat sistemul de apărare sol-aer SAMP/T, numit și MAMBA, pentru a asigura „o bulă de protecție în beneficiul forțelor NATO care operează în zona de acoperire”.
Pentru a crește eficiența sistemului și pentru a răspunde nevoilor apărării integrate antiaeriene și antirachetă (IAMD) a NATO, acesta este conectat și integrat prin intermediul unei legături de date tactice la sistemul de apărare românesc și la cel al Alianței.
