Un vast deșert de nisip nou se formează în inima Europei, în special în Regiunea Homokhátság, din Ungaria central-sudică – o zonă de 10.000 km2 situată între râurile Dunăre și Tisa.
Regiunea este cunoscută de secole sub supranumele Creasta de Nisip, pentru că a rezultat prin depuneri succesive de aluviuni ale râului Tisa şi Dunării, datorită altitudinii joase a câmpiei inundabile de aici.
Partea aceasta a Ungariei adăpostește peste 620.000 de oameni, adică aproximativ 6,6% din populația maghiară.
Un deşert se formează la mai puţin de 200 km de România. Peste 600.000 de vieţi, în pericol
Această regiune a fost declarată semideșert, de către Organizația pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a Națiunilor Unite, încă din anul 2020.
Dacă nu sunt luate măsuri urgente, de către guvernul de la Budapesta și de către autoritățile de gestionare a apei, experții avertizează că ar putea deveni în curând un deșert în toată regula, conform dailynewshungary.com.
Serviciul de știri maghiar Telex.hu a rezumat constatările din trei prezentări recente de la conferințe, subliniind situația gravă existentă. Din punct de vedere istoric, Creasta de Nisip a servit ca zonă agricolă fertilă de secole, producând o varietate de fructe și culturi agricole.
Citeşte şi: Când lovește canicula România? 2024 ar putea doborî un nou record de temperatură stabilit în 1900
Cu toate acestea, peisajul s-a schimbat dramatic. Declarația FAO a ONU de acum cinci ani a fost un avertisment dur, că regiunea era deja în pragul deșertificării.
Telex a informat că eforturile de salvare a zonei sunt îngreunate de imprevizibilitatea schimbărilor climatice. Experții sunt de acord că restabilirea echilibrului hidric al regiunii va dura zeci de ani.
Cel puțin atât cât a fost nevoie pentru a apărea criza actuală, estimată la 40 de ani sau mai mult. Cu toate acestea, o acțiune imediată și coordonată este imperativă.
Citeşte şi: Gata cu seceta pedologică? Ploile din ultimele zile au refăcut rezerva de apă din sol, în regiuni
Reglementarea regimului folosirii apei în regiune a început cu aproximativ 150 de ani în urmă, cu scopul de a crea teren arabil, pentru populația în creștere a Ungariei.
Cu toate acestea, sistemele fluviale de astăzi au fost modificate atât de drastic, încât apa curge prin regiune rapid, fără a îndestula solul arid.
Verile acum văd cele mai multe precipitații evaporându-se, din cauza temperaturilor ridicate, iar structura locală a solului împiedică înmuierea apei în pământ.
Citeşte şi: România, în pericol de deșertificare? Mai multe zone din țară sunt în pericol. Care sunt cauzele
Pentru a înrăutăți lucrurile, modelele de precipitații din ultimii cinci ani s-au schimbat semnificativ, în comparație cu ultimele trei decenii.
Una dintre principalele probleme este lipsa de umiditate a solului, exacerbată de precipitațiile minime din timpul iernii. Unii experți pledează pentru captarea râului Tisa.
Ori pentru introducerea unor scheme de reținere a apei pe scară largă și reîncărcarea rezervelor de apă subterană. În plus, se recomandă o trecere către practici agricole durabile, specifice regiunii.
Peste un milion de fântâni
Un alt prezentator de la conferință a evidențiat frecvența tot mai mare a anilor de secetă, ajungând adesea în grupuri de ani, nelăsând solului timp să se recupereze.
Acum, există peste un milion de fântâni pe Creasta de Nisip, multe atingând adâncimi de șase metri sau mai mult, pentru a accesa apele subterane – epuizând semnificativ rezervele de apă disponibile.
Potrivit Telex, o inițiativă guvernamentală este acum în curs, pentru redirecționarea apei . În cadrul acestui program, 514 baraje au fost închise, în efortul de a reține apa.
Măgarii stau pe un câmp uscat, la o fermă din Hortobagy, în estul Ungariei, pe 14 august 2022 - Foto: Profimedia Images
Cu toate acestea, transparența rămâne o problemă. Telex a menționat că nu a primit informații detaliate cu privire la planul guvernului de reținere a apei, de 4,17 miliarde de euro, care aparent are ca scop salvarea regiunii de la uscarea ulterioară completă.
