UE, dependentă de energia Rusiei: 54 din cele 300 de miliarde au fost alocate. Depozitele de gaze sunt la 67%

Planul Uniunii Europene de a rupe definitiv dependența energetică de Rusia înaintează mai lent decât ar fi necesar, iar apropierea iernii găsește blocul comunitar cu depozitele de gaze la un nivel neobișnuit de scăzut. 

Curtea de Conturi Europeană avertizează asupra unui decalaj uriaș între investițiile considerate necesare și banii angajați efectiv de statele membre: din aproximativ 300 de miliarde de euro estimați pentru desprinderea de petrolul și gazele rusești, doar 54,3 miliarde au fost alocate până acum, potrivit Euronews.com.

UE, dependentă de energia Rusiei: 54 din cele 300 de miliarde au fost alocate. Depozitele de gaze sunt la 67%

Avertismentul auditorilor europeni vine în timp ce UE încearcă să finalizeze una dintre cele mai ample transformări energetice din istoria sa recentă, accelerată de invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022.

Obiectivul este înlocuirea completă a energiei rusești printr-o combinație de măsuri: diversificarea furnizorilor de combustibili fosili, extinderea producției de energie regenerabilă și dezvoltarea infrastructurii care permite transportul energiei între statele membre.

Citește și: Turcia propune o conductă de combustibil către ţările de pe flancul estic al NATO, până în România

Problema identificată de Curtea de Conturi Europeană este ritmul investițiilor.

Comisia Europeană estimase inițial că realizarea obiectivelor va necesita aproximativ 300 de miliarde de euro, fondurile necesare fiind puse la dispoziție prin intermediul bugetului european. Statele membre au angajat însă până acum numai 54,3 miliarde de euro, adică mai puțin de o cincime din valoarea estimată inițial.

Diferența ridică două posibile probleme, potrivit auditorilor.

Fie Comisia Europeană a supraestimat suma necesară pentru realizarea planului, fie statele membre întâmpină dificultăți semnificative în transformarea fondurilor disponibile în investiții și proiecte concrete.

Curtea de Conturi Europeană consideră că Executivul comunitar trebuie să joace un rol mai activ pentru ca țările UE să respecte calendarul stabilit pentru eliminarea dependenței de energia rusească.

Citește și: Robert Fico cere ridicarea sancțiunilor Uniunii Europene asupra energiei rusești pe fondul crizei energetice

Rusia mai furnizează 12% din gazele importate de UE, față de 45% înainte de război

Uniunea Europeană a făcut totuși progrese majore în reducerea dependenței energetice de Moscova după februarie 2022. Sancțiunile impuse petrolului rusesc transportat pe mare au eliminat aproape complet importurile de țiței rusesc pe această rută.

Schimbarea este importantă și în sectorul gazelor.

Înaintea invaziei la scară largă a Ucrainei, Rusia furniza aproximativ 45% din importurile de gaze ale Uniunii Europene. Ponderea a coborât între timp la aproximativ 12%.

Auditorii europeni avertizează însă că întreaga scădere nu poate fi atribuită exclusiv politicilor adoptate de UE. Iernile relativ blânde și prețurile ridicate ale energiei au contribuit la reducerea consumului și, implicit, a necesarului de importuri.

Acest lucru ridică problema rezilienței sistemului energetic european în cazul în care condițiile favorabile din ultimii ani nu se vor repeta.

Comisia Europeană susține, la rândul său, că finanțările și măsurile adoptate la nivel comunitar au contribuit la accelerarea proiectelor de energie regenerabilă și la reducerea drastică a importurilor de gaze provenite din Rusia.

Executivul european a anunțat că va analiza recomandările formulate de Curtea de Conturi și le va da curs.

UE intră spre iarnă cu depozitele de gaze la numai 67%

Un alt semnal de alarmă vine din nivelul actual al rezervelor europene de gaze. Depozitele din Uniunea Europeană sunt umplute în prezent în proporție de aproximativ 67%, potrivit datelor Gas Infrastructure Europe. 

În aceeași perioadă a anului trecut, nivelul era de aproximativ 80%.

Diferența devine cu atât mai importantă cu cât Europa se apropie de sezonul rece într-un context internațional tensionat, marcat de războiul cu Iranul și de presiunile asupra aprovizionării globale cu energie.

Un nivel mai redus al rezervelor poate crește vulnerabilitatea pieței europene în cazul unei ierni severe, al unor probleme suplimentare de aprovizionare sau al unei creșteri bruște a cererii.

În asemenea condiții, presiunea s-ar putea reflecta și în prețurile gazelor și, mai departe, în costurile suportate de industrie și consumatori.

Calendarul devine și mai sensibil deoarece Uniunea Europeană urmează să interzică toate importurile de gaze naturale lichefiate din Rusia de la 1 ianuarie 2027.