Rusia, spionaj, sabotaje și asasinate în Europa. În România, atac online la sistemul de sănătate

DE Valentin Bolocan | Actualizat: 02.09.2025 - 13:29
Rusia, spionaj, sabotaje și asasinate, în Europa. În România, atac online la sistemul de sănătate - FOTO: Profimedia (imagine cu rol ilustrativ)
Rusia, spionaj, sabotaje și asasinate, în Europa. În România, atac online la sistemul de sănătate - FOTO: Profimedia (imagine cu rol ilustrativ)

Rusia, în război cu Europa. Prin campania sa de sabotaj, spionaj și acțiuni sub acoperire, scopul Rusiei a fost de a destabiliza guvernele europene, de a submina sprijinul pentru Ucraina. Atacurile au crescut de 4 ori. În România a fost atacat informatic sistemul de sănătate.

SHARE

În plus, prin impunerea unor costuri sociale și economice asupra Europei se dorește slăbirea capacității colective a NATO și a Uniunii Europene de a răspunde la agresiunea rusă. Acest război neconvențional a început să se intensifice în 2022, în paralel cu invazia Rusiei în Ucraina.

Deși Rusia nu a reușit până acum să își atingă obiectivul principal, capitalele europene s-au străduit să răspundă la operațiunile de sabotaj rusești și au întâmpinat dificultăți în a conveni asupra unui răspuns unificat, a coordona acțiunile, a dezvolta măsuri eficiente de descurajare și a impune costuri suficiente Kremlinului.

Rusia, spionaj, sabotaje și asasinate în Europa. În România, atac online la sistemul de sănătate

IISS a creat cea mai cuprinzătoare bază de date open-source a operațiunilor de sabotaj rusești suspectate și confirmate care vizează Europa. Datele dezvăluie că sabotajul rusesc a fost îndreptat împotriva infrastructurii critice a Europei, este descentralizat și, în ciuda faptului că oficialii europeni din domeniul securității și informațiilor au tras un semnal de alarmă, este în mare parte neafectat de răspunsurile NATO, UE și ale statelor membre de până acum.

Sute de ofițeri de informații, expulzați

Din 2022 și după expulzarea a sute de ofițeri de informații din capitalele europene, Rusia a fost extrem de eficientă în recrutarea online a cetățenilor din țări terțe pentru a eluda măsurile europene de contrainformații. Deși tactica s-a dovedit a fi eficientă în ceea ce privește acoperirea și volumul, permițând operațiuni la scară largă, principala provocare cu care se confruntă serviciile de informații rusești a fost calitatea intermediarilor, care sunt adesea slab instruiți sau prost echipați, ceea ce face ca activitățile lor să fie predispuse la detectare, perturbare sau eșec.

Citește și: Fără progrese pe front, Rusia vine cu dezinformări: Europa vrea razboi, iar Ucraina e ca și învinsă

Rusia a vizat infrastructura critică pentru a genera câștiguri strategice directe în războiul său din Ucraina și ca parte a conflictului său mai amplu cu Occidentul. Deși unele inițiative, cum ar fi operațiunea maritimă NATO Baltic Sentry în Marea Baltică, au fost oarecum eficiente, lipsa bugetului și a resurselor a împiedicat NATO și UE să adopte un răspuns pe termen lung și susținut. În plus, nu este clar, confruntându-se cu priorități de securitate națională concurente, cât de angajate sunt capitalele europene în descurajarea războiului neconvențional al Rusiei împotriva Europei.

Tentativa de asasinat a directorului general al Rheinmetall

Un număr mic de incidente excepționale, în special tentativa de asasinat a directorului general al Rheinmetall, Armin Papperger, indică o abordare mai agresivă. Vizarea lui Papperger și a altor potențiale personalități din industria de apărare semnalează intenția Rusiei de a ataca persoane legate de sprijinul militar occidental pentru Ucraina, cu scopul de a destabiliza baza industrială de apărare care susține Kievul.

Sistemele tradiționale prezintă, de asemenea, propriile provocări: Lituania, de exemplu,  continuă să utilizeze sistemul rusesc de control al locomotivei feroviare KLUB-U, care prezintă riscuri grave de securitate cibernetică și permite potențial sabotaj, supraveghere sau perturbări de la distanță.13 Proiectul de înlocuire a sistemului este așteptat să dureze până la sfârșitul anului 2027.

Citește și: Război Rusia-Ucraina. Proiectilele de artilerie folosite de Rusia provin din Coreea de Nord

 

O a doua preocupare este utilizarea continuă a sistemelor informatice vechi și a software-ului învechit în ECI. În iunie 2024, Consiliul Consultativ Olandez pentru Afaceri Internaționale (AIV) a constatat că gestionarea hidraulică a apei în Olanda este grav depășită, bazându-se pe sisteme informatice vechi conectate la rețele digitale pentru operare de la distanță, dar lipsită de securitatea necesară.

Inundațiile și cablurile submarine

Un dig sabotat ar provoca daune semnificative într-o țară aflată în mare parte sub nivelul mării. În Haarlemmermeer, Olanda de Nord, de exemplu, inundațiile ar putea ajunge la o adâncime de un metru, copleșind foarte rapid întreaga infrastructură a aeroportului Schiphol, inclusiv autostrăzile și legăturile feroviare.

În cele din urmă, factorii de decizie politică au fost din ce în ce mai îngrijorați de vulnerabilitatea cablurilor submarine, având în vedere cât de dependentă este economia europeană de acestea. Cablurile transmit aproximativ 95% din fluxurile globale de date și susțin o valoare estimată de 10 trilioane de dolari americani în tranzacții financiare în fiecare zi și totuși sunt vulnerabile din cauza expunerii fizice, importanței strategice, suprafeței mari de atac și redundanței limitate. Cablurile submarine sunt deosebit de vulnerabile, peste 70% din incidentele anuale fiind cauzate de deteriorarea neintenționată a cablurilor din cauza activității marine comerciale.

Sabotarea căilor ferate de viteză

Totodată mai este vorba de sabotajul liniilor feroviare de mare viteză cu câteva ore înainte de ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024 și arestarea în Polonia a unei rețele de spionaj care plasa camere de filmat de-a lungul liniilor de cale ferată, unde o singură blocare a liniei ar putea opri logistica militară către Ucraina.

În fine, în august 2024, autoritățile germane au închis temporar o bază militară germană lângă aeroportul din Köln pentru a investiga presupusul sabotaj al alimentării sale cu apă. Incidentul de la Köln a venit la scurt timp după un alt presupus sabotaj al alimentării cu apă la o bază NATO din Geilenkirchen, sediul aeronavelor Sistemului NATO de avertizare și control aerian și un important centru de transport pentru soldații ucraineni antrenați în Germania.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te