La fel ca în 2019, când Reporteri fără Frontiere au raportat 389 de jurnalişti închişi pentru a-şi fi exercitat meseria, cinci ţări concentrează mai mult de jumătate dintre ei (61%), indică ONG-ul în raportul său.
China rămâne în frunte cu 117 jurnalişti deţinuţi (profesionişti sau nu), înaintea Egiptului (30), Arabiei Saudite (34), Vietnamului (28) şi Siriei (27).
"Numărul de jurnalişti deţinuţi în întreaga lume rămâne la un nivel istoric ridicat", subliniază ONG-ul, potrivit Agerpres.
Iar femeile, "din ce în ce mai numeroase în profesie, nu sunt cruţate", denunţă secretarul general al RSF, Christophe Deloire, citat într-un comunicat.
Potrivit raportului, 42 dintre acestea "sunt în prezent private de libertate", în creştere faţă de 31 în 2019 (+35%).
În total, 17 au fost "aruncate după gratii" în cursul anului, dintre care 4 în Belarus, centrul unei "represiuni fără precedent de la" realegerea considerată frauduloasă a lui Aleksandr Lukaşenko, aflat la conducerea acestei foste republici sovietice din 1994.
O altă evoluţie notabilă: creşterea arestărilor legate de criza sanitară, cu 14 jurnalişti "încă în spatele gratiilor" pentru a fi urmărit pandemia, dintre care 7 în China.
ONG-ul, care a lansat în martie un "Observator 19" al libertăţii presei în timpul pandemiei COVID-19, a înregistrat "peste 300 de incidente legate direct de acoperirea jurnalistică a crizei sanitare" în perioada februarie şi sfârşitul lunii noiembrie, implicând aproape 450 de jurnalişti.
"Interpelările şi arestările arbitrare", care reprezintă "35% din abuzurile înregistrate (în faţa violenţelor fizice sau morale)", s-au "multiplicat de 4 ori" între martie şi mai, precizează raportul.
"Legile excepţionale sau măsurile de urgenţă adoptate" în majoritatea ţărilor pentru a contracara pandemia "au contribuit la oprirea informaţiilor", explică RSF.
De asemenea, "cel puţin 54 de jurnalişti sunt în prezent ţinuţi ostatici" în Siria, Yemen şi Irak, numărul acestora scăzând cu 5% într-un an.
ONG-ul face de asemenea referire la 4 jurnalişti daţi dispăruţi în 2020, în timp ce nu au fost înregistrate noi cazuri de dispariţie în 2019. Ei provin din Orientul Mijlociu, Africa subsahariană şi America Latină.
