Avertismentele Moscovei din ultimii ani la adresa ţărilor occidentale au avut efect şi au generat o "anumită tensiune" în rândul partenerilor, iar pentru a nu le veni ideea să provoace vreun conflict inutil pentru Rusia, această stare trebuie menţinută, a declarat joi preşedintele rus Vladimir Putin, adresându-se ministrului său de externe Serghei Lavrov, potrivit media oficiale ruse RIA Novosti, Vesti-24 şi RBC.
"Avertismentele noastre din ultimul timp se fac totuşi simţite şi produc un anumit efect. O anumită tensiune s-a instalat acolo. (...) Este necesar ca această stare să persiste cât mai mult timp pentru ei, ca lor să nu le treacă prin minte să provoace vreun conflict inutil la frontierele noastre de vest. Nu avem nevoie de conflicte", a afirmat Putin la reuniunea Colegiului Ministerului de Externe al Federaţiei Ruse, citat de RIA Novosti.
În ultimii ani, ţările occidentale au început să ţină cont de preocupările şi avertismentele Rusiei, spre deosebire de perioada "extinderii NATO" spre Est, când opinia Moscovei era ignorată, a subliniat şeful statului rus, potrivit RBC, care menţionează că transcriptul alocuţiunii lui Putin la Colegiul MAE rus a fost postat pe site-ul web al Kremlinului, unde poate fi consultat.
Adresându-se ministrului de externe Serghei Lavrov, preşedintele rus i-a cerut să caute să obţină din partea Occidentului "importante garanţii de securitate pentru Rusia pe termen lung pe flancul vestic".
Rusia vrea garanții de securitate
"Este imperativ (...) să încercăm ca Rusiei să-i fie oferite garanţii serioase pe termen lung pentru a ne asigura securitatea în acest domeniu", a insistat Putin, argumentând necesitatea unor astfel garanţii prin tensiunea politico-militară actuală: manevre NATO în apropierea graniţelor ruseşti, furnizarea de arme letale Ucrainei, ignorarea "liniilor roşii" stabilite de Kremlin.
Citește și: Școlile, deschise în orașele cu puține cazuri COVID. Pragul pentru profesorii vaccinați, eliminat
Preşedintele rus - pe care Kievul şi Occidentul îl acuză de concentrarea unor efective de circa 90.000 de soldaţi la frontiera ucraineană - a prezentat o Rusie asediată de Alianţa Nord-Atlantică, în special pe flancul său vestic, referindu-se la Marea Neagră, Ucraina, Belarus şi ţările baltice, notează EFE.
Şeful statului rus a susţinut că partenerii occidentali, "pentru a o spune mai discret, nu sunt foarte de încredere". "Ei renunţă cu uşurinţă la orice înţelegere prealabilă. Dar oricât de dificil ar fi, trebuie să lucrăm cu ei în aceste condiţii", a adăugat el.
Putin a amintit că, atunci când relaţiile dintre Rusia şi Occident, inclusiv SUA, erau " aproape ca între ţări aliate", NATO a ignorat "complet" preocupările formulate de Moscova cu privire la extinderea Alianţei spre Est în 1999 şi 2004. El a adăugat că aceste valuri de extindere a NATO au adus infrastructura militară a blocului nord-atlantic aproape de graniţele Rusiei.
Extinderea Alianţei a avut drept consecinţă că "în România şi Polonia au fost amplasate deja elemente strategice ale sistemului de apărare antirachetă, care pot fi transformate 'în câteva minute' în sisteme ofensive", a declarat Vladimir Putin, citat de RBC.
Putin a acuzat NATO că pariază "insistent" pe "confruntare" prin apropierea infrastructurii sale de graniţele Rusiei, anulând practic "toate mecanismele de dialog".
Cu ochii pe NATO
"Noi, desigur, vom reacţiona corespunzător la activitatea militară a ţărilor NATO în apropierea graniţei ruse. Bruxellesul trebuie să înţeleagă că reducerea tensiunii politico-militare corespunde nu numai intereselor Rusiei, ci şi intereselor întregii Europe, precum şi, în general, lumii întregi", a afirmat preşedintele rus.
Tensiunile dintre Rusia şi Occident se concentrează în prezent în zona Ucrainei şi în Marea Neagră, mai ales în largul coastelor Crimeii, peninsulă ucraineană anexată de Moscova în 2014, precum şi în Belarus, la graniţa acestei republici ex-sovietice cu state membre UE.
Referitor la Belarus, Putin a acuzat Bruxellesul că utilizează actuala criză a migranţilor pentru a exercita presiuni asupra regimului lui Aleksandr Lukaşenko.
Totodată, Putin a apreciat că Germania şi Franţa, principalii mediatori ai reglementării conflictului din Donbas, au instigat Kievul să nu respecte acordurile pace de la Minsk, ducând negocierile într-o "fundătură".
Cu Uniunea Europeană, posibilităţile de cooperare sunt şi ele "reduse", deşi Cei 27 continuă să fie principalul partener comercial al Rusiei, a spus el.
"UE continuă să ne îndepărteze cu sancţiuni, acţiuni neprietenoase şi acuzaţii gratuite; liniile de separare pe continent nu duc la nimic bun. Rusia, desigur, este interesată în relaţii constructive şi de bună vecinătate cu ţările europene, dar totul depinde de dorinţa partenerilor de a dezvolta o cooperare în baza respectului reciproc şi pe picior de egalitate", a menţionat preşedintele rus, relatează Agerpres.
