Morawiecki a indicat că decizia anunţată în ajun de ministrul israelian al afacerilor externe, Yair Lapid, de a-l rechema pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Israelului la Varşovia, este "lipsită de fundament şi iresponsabilă".
Citește și: Fabuloasele șpăgi luate de unii polițiști de la Rutieră și Permise. De la brânză, la lighene cu bani
"Nicio persoană care cunoaşte adevărul despre Holocaust şi suferinţele polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial nu poate accepta acest mod de a face politică", a adăugat premierul polonez, acuzând, într-un mesaj pe Facebook, guvernul israelian că acţionează "în interesul unei părţi".
Morawiecki a estimat că reacţia Israelului "va creşte ura faţă de Polonia şi polonezi".
Noua lege, promulgată sâmbătă de preşedintele polonez Andrzej Duda, impune un termen de prescripţie de 30 de ani pentru revendicări ale bunurilor spoliate, în general confiscate de regimul comunist după război. Or, cea mai mare parte dintre ele privesc comunitatea evreiască poloneză sau pe descendenţii lor.
După aprobarea miercuri a acestei legi de către parlamentul polonez, ministrul israelian de externe Yair Lapid şi secretarul de stat american Antony Blinken îi ceruseră preşedintelui Duda să nu o semneze, aceasta fiind ultima etapă pentru ca legea să intre în vigoare.
"Polonia a aprobat astăzi - şi nu este pentru prima oară- o lege imorală şi antisemită", declarase ministrul israelian de externe sâmbătă într-un comunicat, anunţând rechemarea însărcinatului cu afaceri.
Premierul israelian Naftali Bennett denunţase o lege "ruşinoasă", probă a unui "dispreţ scandalos faţă de memoria Holocaustului".
Legea va bloca mii de cereri de restituire a bunurilor confiscate.
Citește și: Fabuloasele șpăgi luate de unii polițiști de la Rutieră și Permise. De la brânză, la lighene cu bani
Guvernul afirmă că este vorba de a împiedica fraude, dar opozanţii legii subliniază că ea este nedreaptă faţă de persoanele ale căror cereri sunt legitime, în special supravieţuitori ai Holocaustului şi familiile lor, care au întârziat adesea să-şi ceară drepturile.
După război, autorităţile comuniste naţionalizaseră un mare număr de bunuri rămase fără stăpân pentru că proprietarii lor fuseseră ucişi sau fugiseră.
După căderea Cortinei de Fier în 1989, Polonia nu a organizat restituirea bunurilor spoliate, aşa cum a făcut cea mai mare parte a ţărilor din fostul bloc comunist, lăsându-i pe foştii proprietari să-şi încerce şansa în tribunale.
