Statele Unite au fost de părere că reuniunea Consiliului de Securitate este un mesaj suficient de îngrijorare în ceea ce privește conflictul, potrivit AFP.
Potrivit mai multor surse, 14 din cei 15 membri ai Consiliului au fost în favoarea adoptării unei declarații comune menite să reducă tensiunea dintre israelieni și palestinieni.
Trimisul ONU pentru Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, a avertizat că „situația s-a deteriorat și există riscul unei spirale de violență”.
Luni, în cadrul unei prime întâlniri de urgență, Statele Unite au refuzat, de asemenea, să susțină un text propus de Tunisia, Norvegia și China prin care se solicita tuturor părților să se abțină de la provocare.
Citește și
Război în toată regula, între Israel și Hamas. Consiliul de Securitate al ONU se reunește de urgență
MAE condamnă tirurile de rachetă lansate din Fâşia Gaza, care vizează zone civile din Israel
Cel mai violent conflict din ultimii șapte ani a ucis cel puțin 53 de persoane în Gaza, inclusiv 14 copii și șase în Israel, inclusiv un soldat israelian și un cetățean indian, de luni.
Premierul israelian, Benjamin Netanyahu, a informat miercuri Cabinetul de Securitate că Israelul a respins propunerea de încetare a focului a grupului terorist Hamas. Cabinetului i s-a cerut să aprobe planurile de atac pentru zilele următoare.
Scurt istoric al problemei israeliano-palestiniană
În 1947, Organizația Națiunilor Unite a votat împărțirea Palestinei guvernate de britanici în două state - unul arab și unul evreu.
Orașul Ierusalim, sacru pentru cele trei religii abrahamice, revendicat și de arabi și de evrei drept capitală a statelor, a intrat sub jurisdicție internațională.
Imediat, au izbucnit lupte între evrei și palestinieni, britanicii transmițând tehnica militară evreilor. În prima fază a luptelor deosebit de violente, 760.000 de palestinieni au fugit sau au fost expulzați din ceea ce urma să devină statul Israel.
Când mandatul britanic s-a încheiat în 1948, Israelul și-a declarat statul.
A doua zi, vecinii săi arabi au declarat război. Conflictul s-a încheiat cu Israelul controlând 78% din mandatul Palestinei.
În așa-numitul război de șase zile din 1967, Israelul a ocupat atât Cisiordania, cât și Fâșia Gaza.
De asemenea, a ocupat și a anexat Ierusalimul de Est, care conține multe dintre cele mai sfinte locuri pentru iudaism, creștinism și islam.
Cisiordania
De departe cel mai mare dintre cele două teritorii palestiniene, Cisiordania acoperă 5.655 kilometri pătrați și se află între statul Israel și Iordania.
Zona a fost ocupată de armata israeliană în ultimele cinci decenii.
În prezent, Autoritatea Palestiniană, condusă de Mahmud Abbas, are puteri limitate asupra a doar 40% din teritoriu, în principal centre urbane.
Israelul, care controlează toate punctele de intrare, administrează 60% din teritoriu, inclusiv coloniile evreiești, precum și resursele vitale de apă.
Israelul a ridicat, de asemenea, o barieră de securitate, urmând parțial linia de armistițiu cu Cisiordania, intrând mai adânc în teritoriu.
Aproximativ 400.000 de israelieni trăiesc în Cisiordania, alături de 2,7 milioane de palestinieni.
Ierusalimul de Est
Scânteia care a declanșat criza actuală a fost aprinsă de o politică de ani de zile pentru a-i strămuta pe palestinieni din casele lor în favoarea coloniștilor evrei. Nicio putere internațională nu susține acest demers israelian.
Statutul Ierusalimului este probabil cea mai sensibilă problemă a întregului conflict.
După ce a fost capturat în 1967, Israel a anexat Ierusalimul de Est, inclusiv Orașul Vechi, o mișcare niciodată recunoscută de comunitatea internațională.
Israel consideră întregul oraș ca fiind capitala sa, fostul președinte american Donald Trump fiind singurul reprezentant al unei puteri democrate care a susținut această cerință, declarând că mută Ambasada Washingtonului în Ierusalim, de la Tel Aviv, unde se află toate ambasadele.
Palestinienii vor ca Ierusalimul de Est să fie capitala propriului lor stat viitor.
Orașul vechi, un sit al Patrimoniului Mondial UNESCO, include Domul de Aur al Stâncii și campusul moscheii Al-Aqsa, al treilea loc sfânt al Islamului.
Acesta se află chiar deasupra Zidului apusean, cel mai sfânt loc unde evreii se roagă, iar la o scurtă distanță este Biserica Sfântului Mormânt, unde creștinii cred că Isus a fost răstignit și îngropat.
Peste 200.000 de israelieni trăiesc în Ierusalimul de Est, alături de aproximativ 300.000 de palestinieni.
Fâșia Gaza
Această fâșie de teritoriu care se învecinează cu Israelul se află pe Marea Mediterană și are o graniță cu Egiptul.
Este una dintre cele mai dens populate zone din lume, cu aproximativ două milioane de oameni strânși într-o fâșie de doar 41 de kilometri lungime și la un moment dat la mai puțin de șase kilometri lățime.
După ce a ocupat Gaza timp de 38 de ani, Israel s-a retras în 2005, dar la scurt timp a impus o blocadă severă terestră, aeriană și maritimă.
Mișcarea islamistă Hamas, susținută de Iran, care a câștigat alegerile palestiniene în 2006, a capturat teritoriul de la Autoritatea Palestiniană în anul următor.
Israelul, care, la fel ca majoritatea guvernelor occidentale, consideră că Hamas este o organizație teroristă, a efectuat trei ofensive militare la scară largă împotriva Fâșiei Gaza din 2008.
Aproximativ jumătate din populație nu are loc de muncă, două treimi fiind tineri, potrivit Băncii Mondiale.
Peste două treimi din populație depinde de ajutorul umanitar.
Jumătate dintre locuitorii Fâșiei Gaza trăiesc sub pragul sărăciei recunoscut la nivel internațional.
