În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul?

DE Florin Budescu | Actualizat: 22.03.2024 - 15:36
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Wikimedia / 	Erasmus Kamugisha / CC BY-SA 4.0
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Wikimedia / Erasmus Kamugisha / CC BY-SA 4.0
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Flickr/Richard Parker - banane tumbaga de Indonezia
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Flickr/Richard Parker - banane tumbaga de Indonezia
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Picryl / CC0 - banane verzi cau
În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? - Foto: Picryl / CC0 - banane verzi cau

În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? Întâlnirea Forumului Mondial al Bananelor, de săptămâna trecută, de la Roma, nu a făcut multe titluri.

SHARE

În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul? Întâlnirea Forumului Mondial al Bananelor, de săptămâna trecută, de la Roma, nu a făcut multe titluri de presă.

Dar ceea ce era în discuție acolo are implicații serioase, pentru toată lumea. Fructul galben omniprezent este canarul proverbial din mina sistemului nostru alimentar modern.

În lume sunt 1.000 de soiuri de banane, dar oamenii mănâncă doar dintr-unul. Care e motivul?

El arată cât de fragil este acest sistem. Iar situația actuală a bananei ar trebui să servească drept invitație pentru noi toți să devenim campioni ai diversității alimentare.

Când cureți o banană, te afli la capătul unui lanț de aprovizionare aproape miraculos, de 10 miliarde de dolari.

Unul care trimite cantități aparent nesfârșite dintr-un fruct tropical, peste jumătate de lume, pentru a fi printre cele mai ieftine și mai ușor disponibile produse alimentare din supermarketuri, conform The Guardian.

Citeşte şi: Ce produs care costă un leu te scapă de mirosul neplăcut din pantofi? Îți curăță perfect adidașii

Dar, incredibil, nu există un plan de rezervă încorporat sau o plasă de siguranță, dacă singura varietate de care depinde cea mai mare parte a comerțului global eșuează.

Cel mai izbitor lucru făcut la forumul din acest an a venit dintr-un comentariu aparent inofensiv, din discursul de deschidere al evenimentului.

Directorul general al Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, dr. Qu Dongyu, s-a întrebat de ce, cu peste 1.000 de soiuri cunoscute de banane, lumea depinde în mare parte doar de una singură, o specie numită Cavendish.

Citeşte şi: Care sunt principalele leacuri din popor pentru mahmureală? Cum ajută bananele și măslinele verzi?

Acest lucru trebuie să se schimbe, a spus el, sugerând că toți suntem parte a problemei. Majoritatea oamenilor nu se întreabă de ce fiecare banană pe care au mâncat-o vreodată arată aproape la fel.

Cei mai mulți dintre noi nu vor încerca niciodată una albastră, din Indonezia, cu textura sa moale, untuoasă și aroma de înghețată de vanilie.

Nici banana chinezească, care este atât de aromată, încât i s-a dat numele de go san heong, adică „o poți mirosi de la muntele următor”.

Citeşte şi: Cum putem păstra bananele pentru a fi mereu proaspete și fără pete. Trucul pe care puțini îl știu

Cererea de soiuri cu costuri reduse și cu randament ridicat a dus la monoculturi vaste de un singur tip de banane, comercializate la nivel global, iar acest lucru este valabil și pentru multe alte culturi.

Omogenitatea, în sistemul alimentar, este o strategie riscantă, deoarece ne reduce capacitatea de adaptare, într-o lume în schimbare rapidă.

Foto: Picryl / CC0 - banane verzi cau

Spre deosebire de bananele sălbatice, care cresc din semințe, fiecare Cavendish este o clonă, urmașul unei felii de ventuze ale plantei, crescând sub pământ.

Boala Panama. Doar câţiva spori

Aceasta înseamnă că nu are cum să evolueze, așa că nu se poate adapta la noile amenințări care apar în mediu.

Boala Panama, cunoscută și sub denumirea de ofilirea fusarium, se răspândește prin monoculturile de banane Cavendish din Asia şi Australia, ori Africa.

img src="https://newsweek.ro/resize/KN8XvMH5_YiBSu7VeGAcXVeoL2dONDFBpdsDcf4DhJQ/rs:fill:800:600:0/g:ce/aHR0cHM6Ly9uZXdzd2Vlay5yby9zdG9yYWdlL21lZGlhLzIwMjQvTWFyY2gvY2VjYzExZTNlMmFlMDgxZTFkYmQxNTcyODE5ZmFlMjMuanBn.webp;

Foto: Flickr/Richard Parker - banane tumbaga de Indonezia

Cel mai recent, în America Latină și Caraibe, care e sursa a 80% dintre bananele comercializate la nivel mondial.

Doar câțiva spori purtați e îmbrăcăminte este tot ce este nevoie pentru a contamina o plantație, iar cultivarea soiului Cavendish pe acel teren nu mai este o opțiune.

Modificări genetice

O soluție în fața acestei boli devastatoare este utilizarea modificării genetice, pentru a dezvolta banane cu rezistență mai mare.

James Dale, profesor la Universitatea de Tehnologie din Queensland, a petrecut decenii lucrând la o versiune modificată a lui Cavendish, concepută pentru a fi foarte rezistentă.

Dar Dale crede că nu este un glonț magic. Răspunsul pe termen lung, crede el, este de a aduce o mai mare diversitate în sistemul alimentar.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te