Acest număr reprezintă în jur de un sfert din operaţiile care ar fi fost în mod normal în această perioadă, a declarat Gerd Nettekoven pentru ediţia de luni a ziarului Augsburger Allgemeine.
"Măsurile de sprijin pentru pacienţii cu cancer, de la îngrijirea psihosocială până la cea paliativă au fost reduse în spitale, uneori radical", a spus Nettekoven.
În plus, spitalele şi cabinetele medicale au amânat măsurile terapeutice şi de diagnostic. "Asta ar putea duce într-un anumit punct la o situaţie care să le ameninţe viaţa pacienţilor de cancer", a adăugat Nettekoven.
El a respins sugestiile că acest declin se explică prin faptul că pacienţii ar fi stat acasă de teama că s-ar putea infecta cu noul coronavirus. "Dacă 50.000 de operaţii au fost anulate, asta nu are nimic de a face cu pacienţii care nu merg la spital", a spus el.
Deşi situaţia s-a ameliorat într-o oarecare măsură, condiţiile sunt încă la limită. "Asta afectează şi diagnosticarea timpurie a cancerului. Ne temem că în perioada următoare vom fi confruntaţi cu pacienţi care au fost diagnosticaţi foarte târziu", a mai spus Nettekoven.
