FT: Iranul amenință să ducă războiul la granița României dacă SUA escaladează: Bulgaria, luată în vizor
Iranul a analizat atacarea unor obiective militare americane din Europa dacă Donald Trump escaladează războiul, potrivit Financial Times. Bulgaria și Cipru sunt menționate printre posibilele ținte, iar România a fost deja criticată de Teheran pentru sprijinul logistic oferit SUA.
Iranul ia în calcul o extindere dramatică a confruntării cu Statele Unite dincolo de Orientul Mijlociu, în cazul în care Donald Trump decide să intensifice operațiunile militare împotriva Teheranului.
Forțele iraniene au analizat posibilitatea unor atacuri asupra unor obiective militare americane aflate în Europa, inclusiv în sud-estul continentului, chiar la granița României, potrivit unor persoane apropiate regimului de la Teheran citate de Financial Times (FT).
FT: Iranul amenință să ducă războiul la granița României dacă SUA escaladează: Bulgaria, luată la țintă
Două surse din interiorul regimului iranian susțin că printre scenariile evaluate se află atacarea unor facilități folosite de armata Statelor Unite în țări precum Bulgaria.
Bulgaria a aprobat luna trecută utilizarea bazei aeriene Bezmer de către avioane americane de realimentare în aer, ceea ce ar fi adus obiectivul în atenția planificatorilor militari iranieni.
O altă posibilă țintă menționată este Cipru, unde o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă în luna martie.
Sursele FT susțin că asemenea scenarii ar fi activate numai în eventualitatea unei noi escaladări majore din partea Washingtonului.
Iranul ar fi analizat separat și o variantă care ar putea produce efecte dincolo de câmpul de luptă: atacarea cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz.
Infrastructura submarină transportă volume uriașe de date și reprezintă o componentă critică pentru comunicațiile internaționale. O eventuală lovire a acesteia ar putea extinde consecințele războiului asupra infrastructurii civile și economice.
Deocamdată, informațiile relatate de FT descriu scenarii evaluate de Iran, nu o decizie confirmată privind lansarea unor atacuri asupra Europei.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul va lovi și Europa”
Discuțiile din interiorul regimului reflectă atmosfera tot mai tensionată de la Teheran, unde perspectiva reluării unui război de mare intensitate ar fi privită de unii oficiali mai degrabă ca o problemă de „când” decât de „dacă”, potrivit FT.
Negocierile privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz se află în impas, iar Donald Trump a declarat marți că Statele Unite nu poartă în prezent discuții cu Iranul și că nu sunt programate negocieri.
În paralel, liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută mai mulți politicieni radicali în poziții importante din structurile militare și de securitate.
Gardienii Revoluției și alți comandanți iranieni au avertizat deja public că un nou conflict de amploare ar putea determina Teheranul să extindă aria atacurilor dincolo de Orientul Mijlociu.
Până acum, operațiunile iraniene s-au concentrat în principal asupra bazelor americane, instalațiilor energetice și altor obiective din regiune.
Luna trecută, Gardienii Revoluției au transmis și un avertisment direct Marii Britanii, după folosirea bazelor britanice de către armata americană.
„Orice bază folosită pentru lansarea unui atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o țintă legitimă”, au avertizat Gardienii Revoluției.
Sursele citate de FT susțin că principiul ar putea fi extins și asupra altor facilități militare din Europa utilizate de forțele americane.
Una dintre persoanele apropiate regimului iranian afirmă că Teheranul pregătește variante de răspuns în eventualitatea în care Trump își pune în aplicare amenințările anterioare privind noi atacuri asupra infrastructurii Iranului.
A doua sursă susține că, într-un asemenea scenariu, răspunsul iranian nu ar mai fi limitat geografic la Orientul Mijlociu.
„Dacă SUA merg prea departe, Iranul se va apăra cu orice preț, va ieși dincolo de regiune și va lovi și Europa”, a declarat una dintre sursele apropiate regimului de la Teheran, citată de Financial Times.
Iranul dispune de rachete balistice cu rază medie de acțiune, inclusiv variante din familia Shahab, care ar putea fi luate în calcul pentru atacarea unor obiective aflate în sudul și sud-estul Europei.
Experții avertizează însă că eficiența unor asemenea sisteme scade odată cu creșterea distanței.
Actuala deteriorare a situației vine după destrămarea memorandumului semnat în iunie între Statele Unite și Iran.
Înțelegerea s-a prăbușit luna trecută, după atacurile Teheranului asupra unor nave din Strâmtoarea Ormuz. Cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului provizoriu, iar ulterior au urmat noi schimburi de atacuri și reluarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Eforturile diplomatice desfășurate în ultimele săptămâni nu au reușit să producă un acord privind redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz sau reluarea negocierilor pentru o înțelegere mai amplă care să pună capăt războiului.
România a sprijinit logistic SUA și a intrat deja în retorica Teheranului
Informațiile privind posibila extindere a amenințării iraniene spre Europa au relevanță și pentru România, după sprijinul logistic acordat Statelor Unite în primăvara acestui an.
În luna martie, CSAT și Parlamentul au aprobat solicitarea Washingtonului privind dislocarea temporară în România a unor avioane de realimentare în aer.
Președintele Nicușor Dan a precizat atunci că echipamentele aveau caracter defensiv și nu erau dotate cu armament.
Implicarea logistică a României a revenit în atenție în luna iunie, după declarațiile secretarului general al NATO, Mark Rutte.
Într-un interviu acordat Fox News, Rutte a prezentat România drept unul dintre statele europene care au oferit sprijin logistic Statelor Unite și a afirmat că Bucureștiul a redus inclusiv numărul unor zboruri comerciale pentru a permite utilizarea aeroportului de către avioanele americane de realimentare.
Declarațiile au provocat o reacție dură la Teheran.
Esmail Baghai, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, a acuzat NATO de „complicitate” la ceea ce a descris drept un „război de agresiune ilegal” împotriva Iranului.
Oficialul iranian a susținut atunci că România și Italia au fost indicate explicit drept state implicate în sprijinirea operațiunilor americane.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a respins acuzațiile și a subliniat că România nu a fost parte a conflictului dintre Statele Unite și Iran.
MAE a precizat că măsurile adoptate de București au avut la bază acordurile bilaterale existente cu Statele Unite și au fost evaluate din perspectiva respectării Cartei ONU și a normelor dreptului internațional.
