Leonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Creșterea economică în era inteligenței artificiale
Stabilitatea financiară a României și a regiunii europene se află la un punct de cotitură, fiind puternic influențată de suprapunerea riscurilor geopolitice, inflaționiste și fiscale, explică prim-viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea.
Viceguvernatorul BNR, Leonardo Badea, subliniază că tranziția economiei globale către un model mai puțin integrat și afectat de fragmentare geoeconomică impune ajustări rapide.
În acest context instabil, arhitectura financiară trebuie să dovedească o reziliență sporită pentru a absorbi șocurile externe fără a destabiliza economia reală.
Unul dintre pilonii centrali ai analizei este reprezentat de necesitatea menținerii unui echilibru fiscal strict, în paralel cu sprijinirea creșterii economice.
Leonardo Badea¸ Prim-viceguvernator BNR: Creșterea economică în era inteligenței artificiale
Reducerea deficitului bugetar și gestionarea responsabilă a datoriei publice nu sunt doar cerințe ale cadrelor europene, ci condiții esențiale pentru păstrarea încrederii piețelor financiare și a agențiilor de evaluare.
Fără o consolidare fiscală credibilă, costurile de finanțare ale statului și ale sectorului privat vor rămâne la niveluri ridicate, frânând investițiile.
Sectorul bancar național este evaluat ca fiind solid, având niveluri adecvate de capitalizare și lichiditate, capabil să susțină creditarea sustenabilă a populației și a companiilor.
Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Românii nu mai cred cifrele oficiale, iar încrederea în economie se prăbușește
Cu toate acestea, Leonardo Badea atrage atenția că băncile trebuie să rămână prudente în evaluarea riscurilor, mai ales în condițiile în care capacitatea de plată a debitorilor poate fi testată de dobânzile încă ridicate.
Digitalizarea și adoptarea noilor tehnologii financiare reprezintă oportunități majore, dar vin la pachet cu riscuri cibernetice ce necesită monitorizare continuă.
Schimbările structurale globale, precum tranziția verde și decarbonizarea, impun reorientarea resurselor financiare către proiecte sustenabile.
Citeşte şi: Leonardo Badea (BNR): Globalizarea renegociată: leadership american într-o lume a fragmentării economice
Economia românească trebuie să accelereze absorbția fondurilor europene destinate investițiilor verzi și infrastructurii, acestea fiind catalizatori esențiali pentru modernizare.
În lipsa acestei reconfigurări, decalajele de competitivitate față de alte state membre UE s-ar putea adânci în următorul deceniu.
Educația financiară și incluziunea rămân vectori critici pentru dezvoltarea pe termen lung a pieței de capital și a sistemului bancar.
Un nivel mai ridicat de cunoștințe financiare în rândul populației și al întreprinderilor mici și mijlocii favorizează economisirea eficientă, diversificarea surselor de finanțare și o mai bună protecție împotriva deciziilor speculative sau a schemelor frauduloase.
În concluzie, rețeta pentru navigarea cu succes prin actualul climat economic complex combină politicile monetare prudente cu o reformă fiscală fermă și cu stimularea investițiilor strategice.
Coordonarea strânsă între autoritățile de reglementare, Guvern și sectorul privat rămâne singura cale prin care România își poate asigura o traiectorie de creștere sustenabilă și o protecție reală împotriva volatilității internaționale.
