Scandalul Guilfoyle, în care apare și căderea Guvernului Bolojan, ajunge la Congres: democrații cer o anchetă
Controversa din jurul ambasadoarei SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, intră în atenția Congresului amrican. Doi lideri democrați cer Departamentului de Stat documente despre întâlnirile diplomatei, legăturile cu un lobbyist și zborurile private, după dezvăluirile WSJ.
Scandalul care o urmărește pe Kimberly Guilfoyle, ambasadoarea Statelor Unite în Grecia, ia amploare la Washington. Doi dintre cei mai importanți democrați din comisiile de politică externă ale Congresului solicită Departamentului de Stat să verifice activitatea diplomatei și să clarifice o serie de informații publicate de The Wall Street Journal.
Scandalul Guilfoyle, în care apare și căderea Guvernului Bolojan, ajunge la Congres: democrații cer o anchetă
În centrul suspiciunilor se află relația ambasadoarei cu lobbyistul Christos Marafatsos, implicarea acestuia în întâlniri cu oficiali străini, printre care și liderul PSD, Sorin Grindeanu, promovarea unor proiecte energetice în Europa de Sud-Est și deplasările lui Guilfoyle cu aeronave private.
Senatoarea Jeanne Shaheen, principala reprezentantă democrată în Comisia pentru Relații Externe a Senatului, i-a cerut secretarului de stat Marco Rubio explicații privind ceea ce aceasta descrie drept o posibilă „utilizare necorespunzătoare a funcției oficiale”.
Citește și: „Ambasadoarea SUA în Grecia intimidează politicienii din regiune folosindu-se de Trump”. Legături în România
Shaheen ridică semne serioase de întrebare în special asupra prezenței lui Marafatsos la întrevederi cu reprezentanți ai unor guverne străine și asupra promovării Aktor Group, companie grecească reprezentată de lobbyist. În atenție se află și parteneriatul Aktor cu DEPA, companie energetică susținută de statul elen.
„Astfel de acțiuni nu servesc credibilității SUA peste hotare și riscă să submineze diplomația americană”, a scris Jeanne Shaheen, senatoare democrată și membră de rang înalt a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului.
Shaheen, care a susținut anul trecut confirmarea lui Guilfoyle ca ambasadoare, vrea acum să afle ce măsuri a luat sau intenționează să ia Departamentul de Stat pentru a preveni „influența necuvenită și chiar aparența unui conflict de interese”.
Presiunea vine și din Camera Reprezentanților. Gregory Meeks, principalul democrat din Comisia pentru Afaceri Externe, i-a transmis separat lui Marco Rubio că informațiile publicate îi provoacă o „profundă îngrijorare”.
„Dacă aceste relatări sunt corecte, ambasadoarea Guilfoyle nu este potrivită să reprezinte Statele Unite în străinătate și ar trebui revocată din funcție”, a scris Gregory Meeks.
Citește și: Ambasadoarea SUA în Grecia sugerează implicarea lui Trump în căderea Guvernului Bolojan: „Putem face asta”
Congresul SUA cere documente despre întâlniri, lobby și avioanele private
Solicitările parlamentarilor americani merg dincolo de o simplă verificare internă. Departamentului de Stat i se cer documente privind întâlnirile la care a fost prezent Christos Marafatsos, eventualele interese financiare ale lui Kimberly Guilfoyle și acțiunile întreprinse de ambasadoare în sprijinul Aktor Group.
Jeanne Shaheen solicită să fie clarificat inclusiv dacă participarea lobbyistului la discuții cu oficiali ai unor guverne străine a primit aprobarea Departamentului de Stat.
Un capitol separat îl reprezintă deplasările private ale ambasadoarei. Congresmenii vor să afle dacă acestea au respectat regulile diplomației americane, inclusiv în cazul unui zbor despre care WSJ relatează că ar fi fost achitat de directorul executiv al Aktor.
Potrivit unor foști angajați ai Ambasadei SUA citați de publicația americană, folosirea avioanelor private de către ambasadori nu este o practică obișnuită, iar asemenea deplasări necesită aprobări explicite.
În noiembrie 2025, când a sosit la Atena pentru a-și prezenta scrisorile de acreditare, Guilfoyle ar fi călătorit cu o aeronavă privată împreună cu omul de afaceri greco-american Eric Vassilatos. Sursele WSJ susțin că cei doi au zburat din nou cu un avion privat în ianuarie, între Atena și Paris.
Ambasada SUA în Grecia respinge însă suspiciunile privind încălcarea regulilor.
Kimberly Guilfoyle „continuă să respecte toate directivele etice ale Departamentului de Stat”, iar „orice insinuare că ar fi acționat în afara normelor etice este categoric falsă”, a transmis un oficial al Ambasadei SUA în Grecia pentru The Wall Street Journal.
Apărarea ambasadoarei susține, de asemenea, că activitatea acesteia în domeniul energiei nu s-a limitat la o singură companie. La rândul său, un avocat al Aktor afirmă că „ambasadoarea a promovat în mod consecvent interesele SUA”.
Miza economică este una importantă. Aktor, împreună cu DEPA, a încheiat un contract pe 20 de ani pentru achiziționarea de gaze naturale lichefiate americane de la Venture Global, într-un moment în care Washingtonul încearcă să-și extindă exporturile energetice către Europa.
Căderea Guvernului din România, în ecuația scandalului. Guilfoyle: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”
Controversa a depășit însă zona relațiilor de lobby și a afacerilor energetice. O altă dezvăluire WSJ, legată direct de România, a provocat reacții politice la București și Atena.
Publicația americană a relatat că, în timpul unei cine organizate în martie în capitala Greciei, Kimberly Guilfoyle ar fi intrat într-o dispută cu ministrul grec al Energiei, Stavros Papastavrou.
În timpul conversației, referindu-se la perspectiva căderii Guvernului de la București, ambasadoarei i-a fost atribuită o afirmație extrem de controversată: „Putem face asta oricărei țări dorim. Putem face asta și aici”.
Avocatul lui Guilfoyle a contestat interpretarea prezentată de The Wall Street Journal.
Subiectul a produs tensiuni și în politica greacă. Syriza a criticat lipsa unei reacții mai ferme din partea autorităților de la Atena și a cerut clarificări.
„Ministerul de Externe nu a chemat-o pentru clarificări. Dacă era vorba despre o altă țară, ar fi făcut-o”, a declarat Haris Tzimitras, purtător de cuvânt al Syriza.
Pavlos Marinakis, purtătorul de cuvânt al Guvernului grec, a declarat că „nu s-a pus niciodată problema unei amenințări” împotriva executivului de la Atena și că „un astfel de lucru nu ar fi tolerat niciodată”. El nu a oferit însă un răspuns explicit în privința afirmațiilor legate de România.
La București, dezvăluirile au readus în atenție întâlnirile pe care Guilfoyle le-a avut cu politicieni români înaintea căderii Guvernului Bolojan.
Kimberly Guilfoyle, cină cu Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și Florin Vlădică înaintea căderii Guvernului Bolojan
Sorin Grindeanu a confirmat că, pe 31 martie, s-a întâlnit cu ambasadoarea la restaurantul Isoleta din București. Liderul PSD susține că discuția a vizat Coridorul Vertical de gaze, dar a respins scenariul unei coordonări privind răsturnarea Guvernului.
Imediat după izbucnirea scandalului, deputatul USR Alexandru Dimitriu a depus o plângere penală pentru trădare împotriva politicienilor care s-au întâlnit cu Guilfoyle, acuzând o presupusă complicitate cu o putere străină în vederea „subjugării și subminării economice a României”.
Vizita ambasadoarei la București din martie a avut și o componentă energetică. Guilfoyle a participat la o conferință unde a promovat acordul dintre Venture Global și asocierea Aktor-DEPA.
Mai târziu, în aceeași zi, ambasadoarea și Marafatsos au apărut la o cină alături de mai mulți oficiali și politicieni români, între care Sorin Grindeanu, Bogdan Ivan și Florin Vlădică.
Avocatul lui Marafatsos susține că lobbyistul a rămas la întâlnire cel mult 15 minute și că nu a participat la nicio discuție referitoare la viitorul Guvernului României.
Bolojan se opusese achiziționării de gaze prin formula Venture Global–Aktor–DEPA. Grindeanu l-a acuzat că are o poziție „anti-americană”
Amintim că Executivul condus de Ilie Bolojan a fost demis în luna mai, după adoptarea unei moțiuni de cenzură inițiate de PSD și AUR. Grindeanu a negat că demersul politic ar fi fost coordonat cu reprezentanți americani.
Înaintea căderii Guvernului, Bolojan se opusese achiziționării de gaze prin formula Venture Global–Aktor–DEPA, argumentând că prețul solicitat era considerabil mai mare decât cel al pieței. În disputa politică declanșată pe această temă, Grindeanu îl acuzase pe premier că are o poziție „anti-americană”.
Financial Times a confirmat ulterior, citând propriile surse, despre presiunile exercitate de ambasadoarea SUA în Grecia pentru ca România să cumpere gaze naturale americane.
