Franța devine „copilul-problemă” al datoriilor. Costurile de împrumut, aproape de maximele din 2008
Finanțele Franței provoacă îngrijorare pe piețe, după ce randamentul obligațiunilor pe 10 ani a depășit 4,13%, maximul perioadei de după 2008. Datoria publică trece de 115% din PIB, deficitul rămâne ridicat, iar economia stagnează.
Franța se transformă într-unul dintre cele mai sensibile puncte de pe piața europeană a datoriilor suverane. Combinația dintre deficitul bugetar ridicat, datoria publică în creștere, stagnarea economiei și instabilitatea politică determină investitorii să ceară dobânzi tot mai mari pentru a împrumuta statul francez.
Franța devine „copilul-problemă” al datoriilor. Costurile de împrumut, aproape de maximele din 2008
Presiunea a devenit vizibilă pe piața obligațiunilor. Randamentul titlurilor de stat franceze cu maturitatea la 10 ani a depășit săptămâna trecută 4,13%, atingând cel mai ridicat nivel din perioada de după 2008, potrivit CNBC.
Vineri, randamentul se menținea în jurul pragului de 4,1%.
Evoluția este importantă deoarece randamentul obligațiunilor reflectă, printre altele, costul la care un stat se poate finanța pe piețe. Atunci când investitorii percep riscuri mai mari, aceștia solicită în general randamente mai ridicate pentru a cumpăra datoria respectivă.
Pentru Franța, a doua cea mai mare economie a Uniunii Europene, creșterea costurilor de finanțare apare într-un moment în care situația bugetară este deja complicată.
Țara traversează de mai mulți ani o perioadă de instabilitate politică, iar guverne succesive s-au confruntat cu dificultăți majore atunci când au încercat să reducă deficitul.
Planurile care au inclus reduceri de cheltuieli, reforme și majorări de taxe au provocat confruntări politice puternice, iar mai mulți premieri au fost înlăturați pe fondul disputelor privind consolidarea fiscală.
Rezultatul este o problemă care depășește simpla evoluție a piețelor financiare: investitorii încearcă să determine dacă Parisul mai dispune de suficient spațiu politic pentru a adopta reformele necesare stabilizării datoriei.
Citește și: Britanicii cer ca românii să nu mai fie primiți în țară. Idee îmbrățișată de Farage, prietenul lui Simion
Deficit de 5,1% din PIB, iar datoria Franței se îndreaptă spre 120%
Cifrele explică o mare parte din îngrijorarea piețelor.
Franța se află în procedura de deficit excesiv a Uniunii Europene, iar recomandările Consiliului UE prevăd corectarea deficitului până în 2029.
Regulile fiscale europene au ca valori de referință un deficit bugetar de maximum 3% din PIB și o datorie publică de 60% din PIB.
Franța se află mult peste ambele niveluri.
Deficitul bugetar a ajuns anul trecut la 5,1% din PIB, în timp ce datoria publică a depășit 115% din PIB.
Perspectivele pentru următorii ani nu indică o inversare rapidă a tendinței.
Fondul Monetar Internațional estimează că datoria brută a administrației publice franceze ar putea ajunge la aproximativ 118,5% din PIB în 2026 și ar urma să depășească pragul de 120% în 2027.
Potrivit prognozelor FMI, nivelul datoriei ar urma să rămână peste 120% din PIB cel puțin până în 2030.
Problema este amplificată de faptul că Franța nu beneficiază în prezent de o creștere economică suficient de puternică pentru a face ajustarea fiscală mai ușor de suportat.
PIB-ul francez s-a contractat cu 0,2% în primul trimestru față de precedentele trei luni, iar în trimestrul al doilea economia a stagnat.
O economie care nu crește complică reducerea ponderii datoriei în PIB și face mai dificile atât creșterea veniturilor bugetare, cât și implementarea unor reduceri de cheltuieli fără consecințe economice și sociale.
În paralel, contextul internațional a devenit mai dificil.
Războiul dintre SUA și Iran a contribuit la creșterea costurilor de finanțare pe piețele globale, adăugând o presiune suplimentară asupra obligațiunilor franceze.
Franța a ajuns astfel să suporte unele dintre cele mai ridicate costuri de împrumut dintre economiile G7.
Bugetul pentru 2027 devine un test crucial pentru încrederea investitorilor
Următoarea confruntare importantă se va desfășura în jurul bugetului Franței pentru 2027.
Investitorii vor urmări dacă autoritățile de la Paris reușesc să prezinte și, mai ales, să adopte un plan credibil pentru reducerea deficitului și stabilizarea datoriei publice.
Problema nu este doar identificarea măsurilor necesare.
Experiența ultimilor ani arată că transformarea lor în decizii politice aplicabile este mult mai dificilă, într-un Parlament fragmentat și într-o societate în care reducerile de cheltuieli și majorările de taxe provoacă o opoziție puternică.
Alegerile prezidențiale reprezintă al doilea mare test urmărit de piețe.
Investitorii vor încerca să evalueze nu doar cine va conduce Franța, ci și dacă viitoarea putere politică va avea capacitatea de a construi o majoritate suficientă pentru a pune în aplicare reformele fiscale.
Miza este considerabilă.
Atunci când randamentele cresc, refinanțarea datoriei devine treptat mai costisitoare, iar o parte mai mare din buget trebuie direcționată către plata dobânzilor. Acest lucru poate reduce spațiul disponibil pentru investiții și alte cheltuieli publice.
Franța nu se confruntă automat cu o criză a datoriei doar pentru că randamentul obligațiunilor sale a depășit 4%. Evoluția arată însă că piețele cer un preț tot mai mare pentru a finanța statul francez, în timp ce perspectivele datoriei continuă să se deterioreze.
Pentru Paris, provocarea este acum dublă: trebuie să convingă populația și forțele politice să accepte o consolidare fiscală dificilă și, simultan, să convingă investitorii că datoria poate fi readusă pe o traiectorie sustenabilă.
În lipsa unei direcții credibile, Franța riscă să rămână unul dintre principalele focare de vulnerabilitate de pe piața europeană a datoriilor suverane, iar costurile finanțării ar putea continua să reprezinte o sursă majoră de presiune pentru următorul guvern.
