FOTOREPORTAJ Republica Moldova - Fuga din „lumea rusă“

De la declanșarea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mica țară de la Prut și Nistru a gestionat o criză a refugiaților ucraineni ce părea a-i depăși micile sale puteri economice și financiare.

A trăit cu frica în sân că rușii vor sparge frontul la Odesa și vor face joncțiunea cu Transnistria, urmând apoi să calce totul în picioare până la Prut, dacă nu chiar mai mult, cine știe…

Nu a fost un război în sensul clasic al cuvântului. Ucrainenii au păstrat Odesa și i-au ținut pe ruși departe de Transnistria. Dar a fost un altfel de război, unul hibrid, o combinație de șantaj energetic și dezin­formare. Societatea a rezistat însă și guvernul președintei Maia Sandu nu a fost răsturnat. Ce urmează?

La 5 și 19 noiembrie, în Republica Moldova sunt programate alegeri locale. Este doar primul test
dintr-o serie de confruntări la urne care vor influența decisiv orientarea geopolitică a Republicii Moldova.

La 5 și 19 noiembrie,
în Republica Moldova
sunt programate
alegeri locale

În 2024, vor avea loc alegeri prezidențiale iar, în 2025, sunt programate alegeri parlamentare. Societatea moldovenească este încă divizată în ce privește opțiunile est-vest, deși războiul de agresiune declanșat de Rusia a avut ca efect inclusiv o înclinare a balanței către opțiunea pro-europeană.

În 2022, Republica Moldova a primit statutul de țară candidată la aderare și speră ca în cursul acestui an să primească din partea Uniunii Europene unda verde pentru începerea negocierilor.

Cetățenia română rămâne la mare preț în Republica Moldova fiindcă oferă acces deplin pe piața muncii din UE. Companiile care îi ajută pe moldoveni la întocmirea actelor își fac reclamă și în audiovizual

Chișinăul s-a înhămat la un plan ambițios de reforme și a înregistrat câteva succese, în pofida unui război hibrid declanșat de Rusia. Totuși, mai sunt lucruri importante de făcut, mai ales în ce privește independența justiției și dezoligarhizarea.

Sondajele de opinie arată însă un anumit echilibru între exponenții politici ai celor două orientări – pe de o parte Partidul Acțiune și Solidaritate, al Maiei Sandu, de cealaltă, alianța comuniștilor și socialiștilor respectiv partidul fondat de oligarhul fugar Ilan Șor, ambele sponsorizate de Kremlin.

Perspectivele „partidei pro-europene“

Mihai Mogîldea, directorul adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene de la Chișinău, aduce câteva nuanțe legate de sprijinul societății moldovenești pentru opțiunea europeană.

El spune că societatea este, de fapt, în mare parte susținătoare a direcției pro-europene. Sondajele arată, e adevărat, o susținere de 55-60%, dar aici nu sunt incluși și cetățenii din afara țării.

„Nu vorbi!“ Relicvă a propagandei sovietice

Și sunt mulți, aproximativ 12-15% dintre votanți vin din diaspora, iar orientarea lor este pronunțat pro-europeană. Asta înseamnă că susținerea pentru aderarea la UE poate merge către 70%.

Ce înseamnă aceasta? Că „partida pro-europeană“ ar trebui să obțină victorii la alegerile prezidențiale și parlamentare, este de părere expertul.

Însă el atrage atenția că marea provocare a partidelor pro-europene este de a menține încrederea electoratului pe parcursul anilor. Pentru că încrederea a oscilat atunci când partidele pro-europene au dezamăgit.

De exemplu, victoria lui Igor Dodon din 2016 a fost cauzată de această problemă de încredere în partidele pro-europene, după o perioadă agitată, marcată de furtul miliardului de dolari din băncile moldovenești (și trecerea pagubelor la datoria publică) și de inculparea în acest dosar inclusiv a premierului reformist Vlad Filat.

Case tipice pentru Chișinăul anilor 1900. Unele sunt renovate, altele suferă vizibil

„Rata de participare va conta foarte mult. Dacă ies la vot peste 50% dintre alegători, șansele pentru o guvernare pro-europeană cresc foarte mult.

La un nivel de 45% sau mai puțin, competiția va fi foarte strânsă ba chiar vor fi avantajate partidele pro-ruse. Contează foarte mult motivarea diasporei să iasă la vot. Și să fie menținută agenda europeană“, spune Mogîldea.

O altă problemă este creșterea pensiilor și salariilor, spune interlocutorul nostru.

„Anul acesta a fost asigurată o creștere a salariilor pentru înalții funcționari, miniștri, secretari de stat - chiar de două-trei ori. Acum, așteptările medicilor, polițiștilor, profesorilor, asistenților sociali au crescut brusc peste noapte. Este o reacție logică.

Țara se modernizează cu ochii spre Occident

Dar bugetul nu poate oferi creșteri mari pentru toți. S-ar putea acumula o nemulțumire care ar putea fi exploatată de opoziție, pot apărea proteste, precum cele din România din perioada mai-iunie.

Apropierea alegerilor poate sensibiliza și amplifica nemulțumiri în rândul sindicatelor. Este și o fereastră de oportunitate“, spune Mogîldea.

Chișinăul așteaptă unda verde pentru deschiderea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană.

„Dacă asta se va întâmpla în viitorul imediat, va putea crește cu 5-10% susținerea pentru Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), al Maiei Sandu.

Ca și în 2014, când partidele pro-europene au reușit până la urmă victoria, la distanță mică, a fost pentru că au semnat acordul de asociere și a venit regimul liberalizat de vize, deci ar putea spune da, avem probleme, am făcut greșeli dar iată că am realizat ceva pe linia integrării europene.

Deci va conta pentru o parte a electoratului, mai ales pentru cel urban, pro-european. Și pentru diaspora va conta“, consideră expertul.

Pe cine mizează Kremlinul

Odată cu preluarea guvernării, în 2021, majoritatea asigurată de PAS a dus o luptă de uzură contra oligarhilor care au luat sub control hălci întregi din economie, sistemul financiar sau mass-media.

Au fost deschise acțiuni în justiție contra celor acuzați de furtul miliardului de dolari din bănci – o operațiune desfășurată în perioada 2012-2014, prin care aproape un miliard de dolari ( circa 12% din PIB-ul țării) au fost transferați din conturile a trei bănci în conturi private.

Palatul Republicii (1984), o clădire emblematică a Chișinăului

Se bănuiește că o parte din bani au fost folosiți pentru a finanța forțe politice și companii media, în sprijinul Rusiei.

Vladimir Plahotniuc, considerat în ultimii ani drept cel mai puternic om din Republica Moldova,
Viaceslav Platon și Ilan Șor ( primar al orașului Orhei și fondator al partidului pro-rus ce-i poartă numele) au părăsit Republica Moldova și s-au refugiat în afara țării. Despre Plahotniuc se crede că s-ar afla în Ciprul de Nord. Platon se află în Marea Britanie iar Șor în Israel.

Ei continuă însă să fie activi în republica Moldova, ne spune Mihai Mogîldea. „Șor are un imperiu media la Chișinău, preluat în mare parte de la Plahotniuc, chiar a preluat sediile televiziunilor acestuia. Asta spune mult despre planurile sale în Moldova“.

Viața de noapte pulsează în capitala Moldovei, vinurile sunt excelente, bucătarii îndrăzneți

Partidul fondat de el a fost scos în afara legii și membrii săi au migrat către o nouă formațiune, denumită „Renașterea“. Există acum o controversă de ordin legal și constituțional în legătură cu posibilitatea activiștilor și membrilor partidului scos în afara legii de a candida în viitoarele alegeri.

Șor a devenit principalul partener al Rusiei în Republica Moldova, care mizează pe el în detrimentul fostului președinte Igor Dodon.

Șor duce o politică mai sofisticată în comparație cu cea a lui Dodon. Fără a se declara fățiș de partea Rusiei, Șor mizează pe „identitatea moldovenească“ și militează pentru izolarea țării de Uniunea Europeană, explică Romeo Ciomîrtan, realizator al rubricilor „Vocea Diasporei“ și „Fake News“ de la postul de radio „Vocea Basarabiei“.

Grădina Publică „Ștefan cel Mare“, cel mai vechi parc al orașului

În Orhei, oraș în care a fost ales primar și de unde a pornit ascensiunea sa politică, Ilan Șor a inaugurat acum câțiva ani un imens parc de distracții – mai precis spus o scenă de mari dimensiuni înconjurată de uriașe tobogane gonflabile și alte „tiribombe“ – numit Orheiland.

Distracțiile ca distracțiile, dar scena este importantă, pentru că aici au evoluat de-a lungul anilor, în spectacole gratuite, cele mai mari vedete ale muzicii de la Chișinău dar și numeroși artiști din România.

După cum spune Romeo Ciomîrtan, strategia lui Șor constă în politica la „firul ierbii“, atacând problemele de zi cu zi ale oamenilor.

El a pus la punct o rețea de magazine mobile cu prețuri subvenționate, foarte popular la sate și în orașele mici, acolo unde veniturile oamenilor sunt reduse.

Pentru jurnalistul de la Vocea Basarabiei, acesta este semnul cel mai clar al corupției politice – un fenomen care nu se poate manifesta în afara părții corupte – acea parte de electorat care este gata să primească avantajele din partea oligarhului.

Șantaj energetic și război hibrid

Iarna trecută a fost foarte dificilă pentru Republica Moldova. Rusia, prin intermediul aliaților săi din stânga Nistrului, a blocat aprovizionarea țării cu resurse energetice.

Prețul energiei a crescut de peste cinci ori în decursul unei singure luni și a atins cote imposibil de suportat pentru cetățenii cu venituri mici și medii. Și aceasta, în situația în care inflația deja eroda simțitor veniturile reale ale cetățenilor.

Moldova a fost
salvată de asistența
financiară externă

Toate acestea, pe fondul unei propagande asurzitoare, cu scopul de a genera o mișcare de stradă atât de amplă încât să poată răsturna puterea legitimă și să deschidă calea pentru instalarea la Chișinău a unei guvernări supuse Kremlinului.

Ar fi fost o lovitură grozavă pentru Rusia, aflată într-o situație complicată pe front, după o serie de contraatacuri ucrainene de succes, în toamna anului 2022.

Manevra Kremlinului nu a reușit. În parte, aceasta se datorează rezistenței guvernului și a președintei Maia Sandu și rezilienței societății moldovenești.

Dar, în mod esențial, Republica Moldova a rezistat grație sprijinului financiar al Uniunii Europene și în particular al României.

Și nu trebuie să uităm că, exact în acea perioadă extrem de complicată, televiziunea bucureșteană România TV oferea spațiu Marinei Tauber, lidera partidului fondat de Ilan Șor, între timp scos în afara legii. Iar partidul declarat unionist AUR cerea, în mod foarte vocal, oprirea ajutorului acordat Republicii Moldova.

Muzeul de Etnografie și Istorie Naturală, una dintre cele mai frumoase clădiri de secol al XIX-lea din Chișinău

Din fericire, ajutorul nu a fost oprit și încercarea Kremlinului de a-și instala un guvern-marionetă la Chișinău a eșuat. Dar ce se va întâmpla în iarna care vine?

Expertul în energie Sergiu Tofilat este cât se poate de sigur: de fapt, țara se află într-un război hibrid încă de la declararea independenței. Rusia a exploatat vulnerabilitățile energetice ale Republicii Moldova pentru a o menține în sfera sa de influență.

Rețelele energetice și capacitățile de generare a energiei sunt plasate în cea mai mare parte pe malul stâng al Nistrului. După colonizarea Basarabiei de către Imperiul Rus, după 1812, mai multă populație vorbitoare de rusă era în stânga Nistrului.

Atât în perioada imperială cât și în cea sovietică, acolo au fost localizate principalele structuri industriale, pentru a face Chișinăul dependent de Tiraspol, respectiv de Moscova.

Statuia lui Ștefan Cel Mare, simbol al Unirii din 1918, veghează în Piața Marii Adunări Naționale

În iarna trecută, pentru un consumator obișnuit, factura la gaz a crescut de 5-6 ori.

Dar acum situația s-a mai schimbat, spune expertul în energie.

„Republica Moldova poate acum cumpăra gaz din surse alternative pentru a evita să finanțeze războiul prin intermediul Gazprom.

Putin a șantajat și UE, a limitat livrările de gaz, a creat un deficit enorm și prețurile au explodat de peste 10 ori. Iar în Republica Moldova veniturile sunt incomparabil mai mici. Oficial, salariul mediu brut este de circa 550 de euro. Iar când îți vine o factură de 250-300 de euro, nu mai ai ce pune pe masă.

Ne-a salvat asistența financiară externă pentru a putea oferi compensații pentru consumatori. Acum e mai bine. Din punctul de vedere al infrastructurii, avem posibilitatea să cumpărăm gaz de la furnizori alternativi. Pe partea de electricitate mai este de lucru, practic toate liniile de înaltă tensiune trec pe la Tiraspol.

Linia care va uni direct Moldova cu România, ocolind Transnistria, este încă în construcție. Va fi gata în 2025. Dar prețurile la gaz pe bursă au coborât, și va fi mai ușor“, spune Sergiu Tofilat.

El precizează că tentativele de manipulare și destabilizare nu sunt specifice doar Republicii Moldova. Încă începând cu 2021, strategia Kremlinului a fost să creeze un deficit de gaz prin limitarea volumelor, pentru a conduce la majorarea prețurilor și a face ca oamenii să fie nemulțumiți de guvernări.

Scopul lui Putin era ca oamenii să iasă în stradă, să dea jos guvernele și să-și poată propulsa marionetele sale pe mesaje populiste.

„Când oamenii primesc facturile la gaz, ei trebuie să-și verse nemulțumirea pe tovarășul Putin. Și asta se face doar prin comunicare“, conchide expertul.

Societatea moldovenească încearcă aproape cu disperare să scape din „lumea rusă“ și să adere la Europa. Dar obstacolele rămân mari, și nu numai în regiune. Întrebarea este în ce măsură Europa însăși este dispusă să se extindă cu o viteză rezonabilă.

Decizia politică a extinderii pare a fi luată, dar liderii europeni ezită să avanseze un termen clar. În plus, avansul extremei drepte în multe state membre ar putea îngreuna și mai mult procesul extinderii. Moldova, însă, speră și luptă pentru speranța sa.

Când dezinformarea vine din România...

Dezinformarea rusească a jucat întotdeauna un rol major în formarea opiniilor din cadrul societății moldovenești. De la declanșarea invaziei rusești, în februarie 2022, guvernul de la Chișinău a luptat cu mai multă hotărâre împotriva dezinformării. Un gest semnificativ l-a constituit închiderea rețelei rusești Sputnik pe teritoriul republicii.

Petru Macovei este directorul Asociației Presei Independente din Republica Moldova și promotor al campaniei anti-dezinformare „Stop Fals“. Este și singura persoană din Republica Moldova, neafiliată instituțiilor guvernamentale, care a fost supusă până acum sancțiunilor rusești. Ceea ce arată, în cele din urmă, importanța pe care Kremlinul o acordă dezinformării în această țară.

Dar și Chișinăul a reacționat prin înființarea Centrului de Comunicare Strategică și Combatere a Dezinformării și există un memorandum de înțelegere cu departamentul de Stat al SUA.

Dar și dezinformarea devine mai sofisticată. Lupta este permanentă, iar Petru Macovei descrie cele mai noi metode de dezinformare.

„În special sunt create diverse conturi pe Telegram și TikTok, care la început au un număr mic de urmăritori dar care, prin diferite politici de marketing bine puse la punct, se extind tot mai mult.

Mesajele acestora nu sunt transmise de politicieni de prim rang, nu Dodon, nu Șor, nu alți deputați. Sunt aparent persoane simple care transmit mesaje în limbaj accesibil și care sunt ulterior foarte activ promovate și distribuite pentru a capta cât mai multă audiență. Mesajele sunt lipsite de orice bază factuală, sunt hilare. Dar asta nu funcționează întotdeauna pentru omul simplu.

De exemplu, dezinformarea că SUA au furnizat Republicii Moldova, în calitate de ajutor, sicrie și pungi negre pentru cadavre. Această dezinformare a fost transmisă inițial de o persoană puțin cunoscută și preluată de foarte mulți oameni. Aceștia, chiar dacă își dădeau seama că nu poate fi adevărat, vedeau în asta o confirmare a ideii că SUA luptă împotriva Rusiei, pe teritoriul Ucrainei, până la ultimul ucrainean, așa cum le place propagandiștilor să spună“.

Iar dacă, până acum, Republica Moldova era un adevărat laborator al dezinformării rusești – cel puțin cât Sputnik acționa pe teritoriul său - acum România este cea care îngrijorează.

Petru Macovei se arată contrariat de cât de mult teren câștigă persoanele care transmit narațiuni pro-ruse.

„Și mă refer la liderii Partidului AUR dar și la alții. Noi cu regularitate publicăm pe Platforma Stop Fals dezmințirea unor dezinformări care vin din România și care trec Prutul foarte repede.

Dacă azi are loc la București un protest în care anti-vacciniștii afirmă că prin strategia națională de vaccinare vor fi obligați copiii să se vaccineze în școală, atunci mâine aceeași narațiune este promovată în Republica Moldova, de Iurie Roșca și oamenii lui de aici. Aceleași narațiuni, ușor modificate, se întâlnesc și în Ucraina, și în Republica Moldova, și în România“.

Principalele dezinformări legate de război susțin că președinta Maia Sandu ar vrea să implice Republica Moldova în războiul împotriva Rusiei, de partea Ucrainei. Iar aici, și voci din România au contribuit la promovarea falsurilor, în contextul exercițiilor NATO care au loc atât pe teritoriul Republicii Moldova cât și pe teritoriul României.

„De exemplu, a fost lansată ideea că NATO se pregătește să intre în Republica Moldova sau că Moldova se înarmează. Dacă armata noastră devine mai puternică ar trebui să ne bucurăm, dar există o parte importantă a populației, alimentată de propaganda pro-rusă, care consideră că orice încercare de a consolida capacitatea de apărare a armatei naționale înseamnă neapărat perspectiva de a intra în război împotriva Rusiei.

Iar senatoarea Diana Șoșoacă nu a făcut altceva decât să amplifice panica aici, în Republica Moldova, printr-o declarație la un post de televiziune că după Paști începe războiul iar armata NATO deja a intrat în Republica Moldova prin autonomia găgăuză“, spune Petru Macovei.

Transnistria, o piatră de piciorul Moldovei

Există o piatră legată de piciorul Moldovei în încercarea sa, adesea temerară, de a scăpa de „lumea rusă“ și a se integra în Europa. Și aceasta este Transnistria.

Într-un recent interviu pentru Politico, ministrul moldovean al Afacerilor Externe și Integrării Europene, Nicu
Popescu, declara că aspirațiile Republicii Moldova la UE nu ar trebui să fie la cheremul Moscovei, care continuă să sprijine separatismul. Oficialul moldovean atenționa că separatismul nu ar trebui să fie o piedică în calea aderării – cu alte cuvinte, teritoriul dintre Prut și Nistru, controlat de Chișinău, ar putea să adere lăsând în urmă teritoriul separatist.

Declarațiile lui Nicu Popescu veneau la câteva luni după ce, într-o vizită efectuată la Chișinău, șeful diplomației europene, Josep Borrell, afirma că Republica Moldova ar putea urma modelul cipriot de aderare la UE.

La Chișinău, jurnaliștii Irina Tabaranu și Vitalie Guțu, de la publicația online „Zona de Securitate“, urmăresc zilnic
situația din regiunea transnistreană.

De la declanșarea invaziei ruse și mai ales după insuccesele pe front ale trupelor Kremlinului, situația în Transnistria pare să fi înghețat. „Pur și simplu, timpul s-a oprit în loc“, spune Irina Tabaranu. Liderii separatiști așteaptă sfârșitul ostilităților pentru a vedea cu cine să meargă - cu Rusia sau Ucraina.

Între timp, situația economică s-a deteriorat, întrucât separatiștii au pierdut accesul la portul Odesa, singura cale de comerț rămânând cea prin Republica Moldova – ceea ce permite Chișinăului să aibă o imagine mai bună asupra afacerilor celor din stânga Nistrului.

Dezinformările
Dianei Șoșoacă
au creat panică
în Moldova

Asta îi face pe liderii separatiști să transmită pe canalele lor media că Republica Moldova a impus o blocadă comercială Transnistriei, ceea ce este fals, spune Vitalie Guțu.

De fapt, blocarea căii de comerț ucrainene asigură guvernului moldovean o pârghie nesperată de control asupra teritoriului separatist, pe care o folosește pentru a-și asigura liniștea, într-o perioadă și așa complicată. Este suficient?

Guvernarea de la Chișinău ar putea avea o atitudine mai tranșantă față de regimul autoproclamat de la Tiraspol, în condițiile eșecurilor militare ale Rusiei, cred jurnaliștii de la „Zona de securitate“.

Ei spun că nu sunt premise pentru declanșarea unui conflict, cât timp Rusia este departe. În primele săptămâni, odată cu eșecurile Rusiei, liderii separatiști s-au temut pentru viitorul lor dar apoi au revenit la situația dinainte, cât timp Chișinăul nu a acționat decisiv. Ei nu se află nici măcar pe lista de sancțiuni a Chișinăului, spune Irina Tabaranu.