Membrii Comisiei pentru politică externă din Senat au votat marţi, în unanimitate, o declaraţie faţă de accederea Suediei şi Finlandei în NATO, eveniment ce a avut loc în cadrul unei şedinţe extraordinare, în prezenţa ambasadorului Republicii Finlanda, Marjut Akola, a ambasadorului Regatului Suediei, Therese Hydden, precum şi a reprezentaţilor Ministerului Afacerilor Externe.
"Reprezentanţii tuturor grupurilor politice din Senatul României, care sunt membri ai Comisiei pentru politică externă, au susţinut, la unison, sprijinul bipartizan - putere şi opoziţie - pentru aderarea celor două state la NATO şi pentru o procedură accelerată de ratificare la momentul oportun, în condiţiile în care Senatul României este Camera superioară şi, respectiv, decizională în Parlamentul României, în materie de politică externă, tratate internaţionale, securitate naţională.
Declaraţia a fost votată în unanimitate de membrii Comisiei şi acest lucru a fost apreciat de către cele două doamne ambasador, care au exprimat aprecierea pentru modul în care statul român, dar şi Parlamentul, prin intermediul Senatului şi Comisiei sale de politică externă, susţin aceste demersuri legitime ale celor două state. Vom transmite textul declaraţiei pentru informare, în atenţia tuturor ambasadelor statelor membre NATO, acreditate la Bucureşti", a declarat, cu acest prilej, preşedintele Comisiei pentru politică externă, senatorul Titus Corlăţean.
El a adăugat că rolul Comisiei pentru politică externă în acest proces este important şi a dorit să transmită un mesaj politic "foarte clar şi de susţinere" pentru Finlanda şi Suedia, dar şi către toate statele membre NATO, "inclusiv către aliaţii care au ridicat anumite rezerve" faţă de o procedură de aderare a Finlandei şi Suediei.
"Noi susţinem ca discuţiile care se poartă între statele respective şi Turcia să aibă un caracter constructiv şi să poată să ajungă într-un termen pe cât posibil scurt la o înţelegere corectă, care să permită avansarea procedurii de aderare la NATO, în cazul celor două ţări.
Esenţa acestei reuniuni s-a referit, pe de-o parte, la a sublinia dreptul suveran al celor două state de a-şi decide singure, în conformitate cu propriile interese, aranjamentele de securitate, câtă vreme, în contextul actual de provocări extrem de grave de securitate în bazinul Mării Negre, dar şi conex, în zona nordică şi Baltică, datorată agresiunii militare a Rusiei împotriva Ucrainei, contextul spune că aceste două state au dreptul suveran de a-şi decide singure aranjamentele de securitate, câtă vreme statutul de neutralitate, care a funcţionat o lungă perioadă de timp, nu mai permite, în clipa de faţă, toate garanţiile de securitate în faţa ameninţărilor evidente ale Moscovei.
Pe de altă parte, Alianţa va ieşi întărită în urma procesului de destindere, aceasta şi în condiţiile în care România, ca membru al Alianţei Nord-Atlantice, a susţinut constant, de-a lungul anilor, politica uşilor deschise, ca fiind o realizare extrem de importantă a NATO", a precizat Corlăţean.
