Alegeri în Rusia: Putin cere mobilizare cu sloganuri comuniste. Ucrainenii, forțați la vot să cu arma la ceafă

Rusia începe un scrutin parlamentar cu un rezultat politic deja previzibil, dar cu o miză importantă pentru Vladimir Putin: demonstrarea faptului că, după mai bine de patru ani de război împotriva Ucrainei, Kremlinul păstrează sprijinul populației.

Alegeri în Rusia: Putin cere mobilizare cu sloganuri comuniste. Ucrainenii, forțați la vot să cu arma la ceafă

Aproximativ 111 milioane de alegători sunt chemați la urne pe parcursul a trei zile, până duminică. Rusia Unită, formațiunea care domină sistemul politic rus și susține agenda Kremlinului, este favorită detașată pentru păstrarea controlului asupra Dumei de Stat, potrivit ABC News.

În absența unei opoziții anti-război cu șanse reale de participare, una dintre principalele mize devine prezența la urne și procentul obținut de partidul puterii. O participare ridicată poate fi prezentată de Kremlin drept o confirmare a unității societății în jurul conducerii politice și al armatei.

Putin a legat explicit participarea electorală de sprijinul acordat militarilor ruși.

„Alegerea și voința dumneavoastră vor demonstra, încă o dată, că milioane de oameni îi susțin pe soldații noștri și că nimeni nu va reuși să ne dezbine sau să ne intimideze”, a declarat Vladimir Putin, președintele Rusiei.

Mesajele electorale afișate la Moscova completează atmosfera scrutinului, unele dintre sloganurile candidaților amintind prin ton și construcție de propaganda politică din perioada sovietică.

Scrutin fără o alternativă anti-război. Iabloko a fost eliminat din cursă

Alegerile stabilesc noua componență a Dumei de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, formată din 450 de deputați. Jumătate dintre mandate sunt distribuite prin circumscripția federală, iar celelalte 225 prin circumscripții uninominale.

În paralel se desfășoară numeroase scrutine regionale și locale. În total, au fost organizate peste 2.200 de campanii electorale la diferite niveluri, pentru aproximativ 20.700 de mandate și funcții.

Primele secții s-au deschis în Extremul Orient rus, inclusiv în Kamceatka și Districtul autonom Ciukotka, înainte ca votarea să înceapă treptat în restul țării.

Zece formațiuni apar pe buletinul de vot pentru Duma de Stat, însă principala controversă privește absența Iabloko, partid care și-a exprimat public opoziția față de războiul din Ucraina.

Pe 10 august, Curtea Supremă a Rusiei a admis o acțiune introdusă de partidul Rodina privind eliminarea listei de candidați Iabloko, iar decizia a fost confirmată ulterior.

Formațiunea condusă de Nikolai Rîbakov a denunțat hotărârea și a susținut că, prin eliminarea sa, dispare de pe buletinele de vot principala opțiune politică legală care milita împotriva continuării războiului.

Alte structuri asociate opoziției ruse, inclusiv organizații ale disidenților sau ale opozanților aflați în exil, au fost interzise ori desemnate anterior de autorități drept organizații „extremiste” sau „agenți străini”.

În aceste condiții, competiția se desfășoară în principal între Rusia Unită și formațiuni care susțin în diferite grade politica Kremlinului.

Partidul Comunist din Federația Rusă este creditat cu locul al doilea și susține războiul din Ucraina. LDPR, partid naționalist, se menține de asemenea pe linia Kremlinului în problemele esențiale de politică externă.

Oamenii Noi încearcă să atragă o parte a electoratului urban, în timp ce Rusia Justă – Pentru Adevăr promovează o agendă naționalistă și favorabilă războiului.

Premieră controversată: vot și în teritoriile ocupate ale Ucrainei, cu arma la ceafă

Scrutinul din acest an aduce și o premieră profund contestată internațional. Rusia organizează pentru prima dată alegeri parlamentare federale în teritoriile ucrainene Donețk, Luhansk, Zaporojia și Herson pe care Moscova susține că le-a anexat.

Armed and masked Russian soldiers are going through parts of Donetsk region and pushing Ukrainians to vote in Russia’s parliamentary election. A ballot box on a roadside, a rifle next to it. That is not an election. It is occupation theatre. Moscow wants a result it can wave as…

— Motosierra (@Sinuyhq) September 16, 2026

Rusia nu controlează integral toate cele patru regiuni, iar anexarea acestora nu este recunoscută de Ucraina și de cea mai mare parte a comunității internaționale.

Autoritățile ruse urmăresc o participare ridicată și în aceste teritorii, pe care Kremlinul o poate prezenta drept o dovadă a integrării lor în Federația Rusă.

Unde pot vota rușii din România

Scrutinul are și o componentă externă. Pentru cetățenii ruși aflați peste hotare sunt organizate 333 de secții de votare în 152 de state.

În România, votarea este programată duminică, între orele 08:00 și 20:00, la secția amenajată la Ambasada Federației Ruse din București.

O dimensiune importantă a scrutinului este votul electronic. Potrivit datelor prezentate de conducerea Comisiei Electorale Centrale, peste 48,4 milioane de persoane au optat pentru această modalitate.

Au existat, de asemenea, acuzații potrivit cărora angajați ai unor instituții publice, companii de stat și structuri militare ar fi fost presați să se înscrie pentru votul electronic și să participe încă din prima zi.

Alegerile se desfășoară într-un context intern diferit de scrutinele precedente. Efectele războiului sunt tot mai vizibile în interiorul Rusiei, pe fondul problemelor de aprovizionare cu carburanți și al atacurilor ucrainene cu drone asupra infrastructurii aflate uneori la mare distanță de front.

Pentru Kremlin, participarea la urne și rezultatul obținut de Rusia Unită oferă astfel posibilitatea construirii unei imagini de stabilitate și continuitate în jurul lui Putin.

„Scopul final al Kremlinului este legitimarea autorității, cel puțin într-o anumită măsură, și determinarea unui anumit număr de oameni să își spună: «Chiar dacă mie s-ar putea să nu îmi placă ceea ce se întâmplă, ceilalți votanți sunt proști...»”, a explicat Abbas Gallyamov, analist politic și fost autor de discursuri pentru Vladimir Putin.