Energie
Când Comisia Europeană anunța, la 14 iulie, un nou plan de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030 și de atingere a neutralității în materie de carbon până în 2050, nimeni n-ar fi bănuit că natura avea să confirme atât de repede temerile legate de schimbările climatice.
Preţurile la energie electrică au urcat cu 24,65%, la gaze naturale cu 20,55%, la uleiul comestibil cu 18,08%.
Statele Unite au afirmat marţi că sunt aproape de un acord cu guvernul german pentru "a evita ca Rusia să utilizeze energia ca o armă" şi, astfel, să încerce să întoarcă pagina polemicilor legate de gazoductul Nord Stream 2 care leagă Rusia de Germania, notează AFP.
Comisia Europeană a adoptat un pachet de propuneri dure, denumit „Fit for 55”, care să scadă cu cel puţin 55% emisiile nete de gaze cu efect de seră ale Uniunii comparativ cu nivelurile din 1990.
De câțiva ani, Marea Neagră pare să fi devenit un fel de bonanza a gazelor naturale. Nu e lună în care să nu se anunțe noi descoperiri spectaculoase. Problema este că nimeni nu extrage gaze din aceste zăcăminte și nici măcar perspectiva nu pare prea apropiată. Iar Rusia nu stă.
Producţia de gaze naturale din România a scăzut în ultimii ani iar această tendinţă va continua şi, în lipsa dezvoltării rezervelor din Marea Neagră, dependenţa de importuri poate creşte semnificativ, până la 53% în anul 2030, potrivit PwC România.
Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a afirmat, miercuri seară, că a observat un comportament speculativ al furnizorilor de enegie, care a dus la creşterea preţului, iar ANRE ar trebui să intervină.
România este membru oficial al Forumului Internaţional pentru Energie, confirmarea fiind primită luni, 7 iunie, a anunţat ministrul Energiei, Virgil Popescu, pe pagina sa de Facebook.
Abonamente
Ultima oră
