”Poate că este momentul unei revizuiri de tip fine-tuning a calendarului european de „înverzire” a economiei sau chiar momentul unei reevaluări a instrumentelor și mecanismelor prin care alegem să parcurgem drumul asumat al tranziției verzi, unul care pare tot mai ambițios și provocator – în oglinda vremurilor”, consideră Marinescu, consilier prezidențial.
Într-un articol intitulat ”Energia- problema cheie a economiei post-pandemie”, profesorul Cosmin Marinescu descrie importanța deciziei Comisiei Europene de a clasifica energia nucleară și gazele naturale în categoria investițiilor ”durabile”.
Recent Comisia Europeană a revizuit ”taxonomia UE”, un set tehnic de reguli care descriu investițiile durabile și a introdus, condiționat, anumite investiții energie nucleară și gaze, în ciuda scepticismului unor state membre, dar cu susținrea majorității țărilor din Uniune. România a susținut această decizie, mai mult, spune Costin Marinscu, a contribuit cu argumente.
”Această decizie este și rezultatul demersurilor pe care România le-a întreprins, consecvent, la nivelul Consiliului European. Astfel se deschid oportunități esențiale pentru următorii ani, care trebuie să poată asigura consolidarea securității energetice a Uniunii, prin exploatarea înțeleaptă și echilibrată a surselor comunitare de energie”, scrie profesorul Marinescu.
Ca atare, recomandă Marinescu este ”un moment decisiv pentru implementarea cu celeritate a proiectelor strategice ale României, atât în domeniul gazelor naturale din offshore, cât și în domeniul energiei nucleare”.
Majoritatea statelor membre ale UE, indiferent de sursele de energie, se confruntă cu fenomenul creșterii prețurilor energiei, iar ” perpetuarea crizei energetice actuale poate genera riscul ca multe industrii europene să recurgă la relocări și la dezvoltarea de noi capacități de producție în afara Uniunii”, a avertizat profesoul Marinescu. Statele Uniunii Europene rămân dependente de importuri de energie, în ciuda intensificării investițiilor în producția de energie din surse regenerabile, care a crescut continuu la nivelul Uniunii, a observat Marinescu.
”Dincolo de impactul său puternic inflaționist, criza energetică actuală se profilează a fi mult mai nocivă pentru economie decât pandemia și măsurile restrictive aferente acestora”, a avertizat profesorul Cosmin Marinescu. ”În România, creșterea puternică a prețurilor la energie este atât rezultatul factorilor externi, precum creșterea exponențială a prețului certificatelor de emisii, cât și al factorilor interni, precum ponderea nefiresc de mare a energiei tranzacționate pe piața spot (PZU), a adăugat Marinescu. ”Indiferent de scenarii, trebuie să ne asigurăm, totuși, că de eforturile necesare tranziției verzi nu profită tocmai competitorii noștri de pe piața mondială, în timp ce nota de plată împovărează cetățenii și economiile europene. Devine tot mai evident faptul că, în raport de criza energetică, deciziile de astăzi configurează poziția UE pe harta competitivității globale pentru următoarele decenii”, a concluzionat profesorul Marinescu.
