Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în jurul valorii de 1.250 m3/s, apoi în creştere până la valoarea de 1.550 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m3/s.
Debitul Dunării la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi staţionar în jurul valorii de 1.250 m3/s, apoi în creştere până la valoarea de 1.550 m3/s, situându-se sub media multianuală a lunii septembrie, de 3.800 m3/s.
Nivelul fluviului Dunărea continuă să scadă, cu între 1 și 6 centimetri înregistrate la stațiile individuale de monitorizare în ultimele 24 de ore.
Nivelul Dunării a crescut cu până la 9 centimetri pe anumite porțiuni ale în ultimele 24 de ore, dar navigația rămâne dificilă, toate restricțiile existente fiind încă în vigoare. Centrala de la Cernavodă nu va fi pornită deocamdată.
Autoritățile pregătesc mai multe soluții pentru a asigura apa necesară răcirii centralei de la Cernavodă, după ce Dunărea a ajuns la un nivel record de scăzut.
Comitetul Naţional pentru Situaţii de Urgenţă (CNSU) a aprobat măsuri pentru menţinerea funcţionării centralei nucleare de la Cernavodă, în condiţiile debitului scăzut al Dunării.
Mulți români își amintesc vocea monotonă care anunța zilnic la radio „Cotele apelor Dunării” în română, franceză și rusă. Pentru cei aflați departe de fluviu, șirul de localități și centimetri devenise chiar prilej de glume. Avea însă un rost foarte precis.
Debitul extrem de redus al Dunării favorizează pătrunderea apei sărate din Marea Neagră pe brațul Sfântu Gheorghe. Apa marină poate ajunge până la 20-25 de kilometri în amonte, iar fenomenul poate afecta ecosistemele și, în anumite condiții, sursele de apă potabilă.
Dunărea a atins un minim istoric la intrarea în țară, în zona Porțile de Fier, iar situația se poate agrava. Prognozele pentru următoarele cinci zile indică o nouă scădere a debitelor, într-un context fără precedent pentru exploatarea hidrocentralelor.