Dunărea seacă iar Europa improvizează. Ce fac România, Ungaria și Austria pentru a salva navigația și energia?

Dunărea a ajuns atât de scăzută încât statele riverane încearcă soluții neobișnuite pentru a menține navigația și funcționarea infrastructurii energetice.

În Austria sunt testate barje încărcate cu pietriș, Ungaria a recurs la barje scufundate în apropierea centralei nucleare de la Paks, iar România a intervenit pe brațul Bala pentru a dirija mai multă apă către zona Cernavodă.

Austria încearcă să „ajute” Dunărea cu barje

La Rote Werd, în apropiere de Viena, autoritățile austriece testează un proiect-pilot prin care barje încărcate cu pietriș sunt poziționate în albia Dunării pentru a dirija curentul către șenalul navigabil.

Ideea este simplă: concentrarea curentului într-o anumită zonă poate reduce depunerile de pietriș și poate contribui la păstrarea unei adâncimi suficiente pentru nave.

Citește și: Marea Neagră „urcă” pe Dunăre. Apa sărată a ajuns 25 km în Deltă. Ce se întâmplă cu apa potabilă?

În condițiile actuale, fiecare centimetru de apă contează. Când nivelul Dunării scade, navele sunt obligate să transporte mai puțină marfă, iar costurile de transport cresc, conform informațiilor de pe Mediafax.

Ungaria încearcă să protejeze centrala Paks

Problema este și mai sensibilă în Ungaria, unde Dunărea este esențială pentru răcirea centralei nucleare de la Paks.

Autoritățile au recurs la o soluție neobișnuită: două barje de mari dimensiuni au fost scufundate în zona centralei, în încercarea de a crește nivelul apei și de a menține condițiile necesare funcționării instalațiilor.

Citește și: Dunărea, la un minim istoric la Porțile de Fier. Debitul ar putea scădea și în următoarele zile

Paks a fost deja grav afectată de nivelul scăzut al Dunării, iar situația a demonstrat cât de vulnerabilă poate deveni producția nucleară în timpul unei secete extreme.

România a intervenit pentru Cernavodă

În România, nivelul extrem de scăzut al Dunării a creat probleme la centrala nucleară de la Cernavodă și a afectat și producția hidro de la Porțile de Fier.

Autoritățile au intervenit în zona brațului Bala pentru a redistribui debitul către Dunărea Veche și a menține nivelul necesar funcționării sistemului de răcire al centralei.

La Pârjoaia a fost detonată roca ce împiedica circulația apei, iar ulterior au fost coborâte barje în zona brațului Bala pentru a contribui la redistribuirea debitului.

O problemă care depășește granițele României

Situația din această vară arată că scăderea Dunării nu mai este doar o problemă de navigație.

Fluviul este folosit pentru transport, producerea de energie, răcirea unor centrale nucleare, agricultură și alimentarea cu apă. Când debitul scade drastic, toate aceste utilizări intră în competiție.

Austria, Ungaria și România testează acum soluții diferite pentru aceeași problemă: cum să păstreze suficientă apă în punctele în care Dunărea este vitală pentru economie și infrastructură.

Iar problema este departe de a fi una strict locală. Potrivit autorităților austriece, proiecte-pilot pentru gestionarea nivelului și navigației pe Dunăre sunt testate și în alte state riverane.