Potrivit portalului cercetătărilor din România, Nicolae Hurduc, are în portofoliul științific:128 articole publicate (dintre care 85 în reviste cotate ISI); citări (ISI/Scopus) 535; Hirsch Index (ISI): 14; 6 cărți sau capitole de carte; 4 Brevete; 255 conferințe și comunicări știintifice.
Într-o discuție purtată pe același portal, Hurduc dorea ca finanțarea cercetării să se facă după standarde occidentale „Pornind de la o logica simpla, in conexiune directa cu nivelul de trai din Romania, pe care-l compar daca-mi este permis cu cel din SUA (legat intr-un fel si de performantele din cercetare) eu cred ca banii destinati cercetarii ar trebui sa fie dirtijati cam dupa aceleasi principii americanesti, daca dorim sa o ducem mai bine. Daca nu dorim, atunci putem amesteca in continuare graul cu neghina, fractalii cu gogosarii, oile cu bosonii si hadronii si sa ne consideram in continuare cei mai buni din lume, aflati insa intr-o continua criza de timp pentru a si demonstra acest lucru. Dar cine mai are nevoie de demonstratii, atunci cand este cat se poate de evident ca in Romania totul este in ordine ?”, a declarat Nicolae Hurduc.
De asemenea, Hurduc s-a arătat un susținător al clasificărilor pe baza sistemului ISI Thomson Reuters (recunoscut internațional).
Această gândire constrastează cu cea a ministrului Fondurilor Europene Rovana Plumb care, potrivit edupedu.ro, ar fi dorit ar vrea să desființeze organismele intermediare de la Educație și Cercetare.
Citește și Viorel Ștefan, nicio acțiune bifată ca interimar la „Cercetare”
Într-un interviu pentru Ziarul de Iași, Nicolae Hurduc a făcut o serie de declarații controversate:
„Faptul că tot mai multe sarcini ne sunt preluate de către maşinării, de către aparatură smart, ne duce către o involuţie în ceea ce priveşte dezvoltarea noastră?
Posibil că da. Pentru că reţelele neuronale cu care operăm noi, creierul uman, sunt nişte reţele instabile. Ele nu sunt fixe. Să spunem că ne formăm în copilărie un sistem de gândire care rămâne aşa până suntem bătrâni. Nu este aşa. Aceste reţele evoluează sau involuează în funcţie de cum solicităm creierul. Este exact ca la sport. Dacă te antrenezi, atunci muşchii vor fi capabili să răspundă unor cerinţe. Dacă nu, atunci nu vor fi capabili. Aşa este şi cu creierul. Creierul uman are o capacitate extraordinară, iar sistemul de gândire se bazează pe memorie. Multă lume uită, iar şcoala românească a fost acuzată de multe ori că se bazează pe memorie, că elevii nu sunt învăţaţi să gândească cu minţile proprii ci să memoreze. Este şi nu este adevărat. Sistemul de gândirese bazează, vrem nu vrem, pe memorie. Dacă nu avem înmagazinată în memoria noastră un anumit volum de informaţie atunci nu putem gândi, nu putem lua nişte decizii. Cum luăm noi deciziile?”,
„Mie îmi este foarte greu să cred că omul, un mecanism, o maşinărie atât de complexă, se trage din maimuţă. Eu nu accept aşa o idee oricât de oricât de logică pe undeva ar părea această teorie evoluţionistă. Este o teorie a lumilor paralele, care spune că noi am veni din viitor. Mie îmi sună mai interesant această idee, că noi venim dintr-o lume paralelă din viitor. Iar asta pentru că oamenii au nişte caracteristici, conştiinţa şi sufletul, iar până într-un punct le vedem la animale. În special la cele de companie. Vedem că sunt capabile să comunice cu noi, vedem că înţeleg un vocabular. Câinii, spre exemplu, înţeleg un vocabular de până la 300 de cuvinte. Practic înţeleg tot ce le spunem şi sunt capabili să ne ajute în viaţa de zi cu zi”.
„Vedem că suntem în secolul XXI şi avem şcoli cu toalete în curte, care nu au avize de funcţionare, nu respectă norme minime de securitate contra incendiilor. Acestea sunt lucruri foarte greu de înţeles. Eu am mai spus o dată în anumite discuţii. Asta îmi este foarte greu să înţeleg la politicieni. Şi ei ar avea de câştigat dacă o societate ar fi prosperă şi merge înainte. Sigur, o societate instruită este mai greu de păcălit, asta este adevărat. Dar nu ar avea decât de câştigat. Nu ar mai trebui să-i păcălească pe oameni, pentru că am fi o societate prosperă, aşa cum sunt multe societăţi pe care le cunoaştem, cum sunt nemţii, francezii, americanii, japonezii. De ce au bani, de ce e prosperitate acolo? Şi politicienii lor au de câştigat din treaba asta”.
