Lider de sindicat, despre legea salarizării: După 35 de ani de experiență, un profesor ia 2.500 de lei în plus

Profesorii din România sunt nemulțumiți de forma noii legi a salarizării, după ce grila negociată în perioada 2023–2024 nu a mai fost aplicată. Acum, cadrele didactice reclamă coeficienții reduși și diferența prea mică dintre salariul unui profesor debutant și cel al unui cadru didactic ajuns la finalul carierei.

Într-un interviu acordat Newsweek România, Laviniu Adrian Lăcustă, președintele USLIP Iași (Uniunea Sindicatelor Libere din Învățământ), a explicat ce nemulțumiri provoacă noua grilă, de ce sindicatele consideră că educația a fost sacrificată și în ce condiții profesorii ar putea declanșa o grevă.

De asemenea, liderul sindical a vorbit despre munca desfășurată de profesori în timpul vacanțelor, eliminarea burselor sociale și introducerea unui examen separat de admitere la liceu.

„Este foarte greu să convingi pe cineva să sacrifice 30 de ani din viață într-un sistem care generează foarte multă uzură din punct de vedere emoțional”

Laviniu Adrian Lăcustă consideră că noua lege a salarizării nu aduce vreun plus pentru angajații din educație, în condițiile în care a fost elaborată într-un timp foarte scurt, deși ar fi trebuit să intre în vigoare încă din perioada 2023–2024. 

Liderul sindical critică nivelul redus al coeficienților acordați profesorilor și diferența mică dintre salariul unui debutant și cel al unui cadru didactic ajuns la finalul carierei. 

Potrivit acestuia, perspectiva unei creșteri de numai aproximativ 2.500 de lei după 30–35 de ani de activitate nu este suficientă pentru a atrage și păstra oamenii într-un sistem solicitant din punct de vedere emoțional.

„Îmi vine destul de greu să identific plusuri la această lege. Să nu uităm că această lege a salarizării ar fi trebuit să intre în vigoare în anii 2023–2024. Probabil că, dacă lucrurile ar fi fost făcute temeinic de către guvernele care s-au succedat, nu ajungeam în punctul în care, evident, să constatăm că nu prea mai este timp. Punctul terminus al acestei legi este 31 august, când ea ar fi trebuit să fie deja votată, pentru a putea fi accesate acele sume din PNRR. Mă refer la cele 770 de milioane de euro.

Noi am avut o grilă negociată în 2023–2024. Este adevărat că scala de la 1 la 12 ar fi putut fi ușor transpusă pe scala de la 1 la 8, dar nu s-a dorit acest lucru.

Noua grilă care a fost făcută publică în luna mai 2026 prevedea un coeficient pentru nivelul final al carierei didactice. Mă refer aici la profesorul cu gradul didactic I. Pe gradația zero vorbim despre un coeficient de 2,27. Atât era în luna mai. Iar îmbunătățirea făcută acum, în luna august, după două luni și jumătate de discuții, tensiuni și nopți nedormite, cum a spus domnul Pîslaru, este de până la 2,42. În primul rând, este cel mai mic coeficient oferit unei persoane cu studii superioare din sistemul bugetar.

O altă constatare este că ecartul dintre intrarea și ieșirea din sistem este de 1 la 1,5. Este cel mai mic ecart din sistemul bugetar. De exemplu, în cazul medicilor vorbim despre un ecart de 1 la 3. Să nu uităm că intrăm, totuși, cu un coeficient foarte mic. Acest coeficient este, după cum vă spuneam, de 2,41, iar pe gradații s-ar duce la maximum 2,90.

Suma maximă pe care o poate obține în plus un profesor într-o carieră de aproximativ 30–35 de ani, plecând de la cei 4.400 de lei oferiți debutanților, este de aproximativ 2.500 de lei. Deci perspectiva este una pesimistă. Este foarte greu să convingi pe cineva să sacrifice 30 de ani din viață într-un sistem care generează foarte multă uzură din punct de vedere emoțional, pentru o creștere de doar 2.500 de lei.

Acestea sunt motive obiective de nemulțumire. Peste toate acestea s-a suprapus declarația premierului, care, din punctul nostru de vedere, este una nedreaptă, ca să fim eleganți. Mă refer aici la declarația potrivit căreia statul nu își permite să-și respecte obligațiile legale asumate în anul 2023”, a explicat Laviniu Adrian Lăcustă.

Citește și: Președintele SANITAS Iași, despre proiectul noii legi a salarizării: „Doctorii pot pierde câteva mii de lei”

Educația, sacrificată din cauza economiilor bugetare

Newsweek a mai întrebat și ce mesaj au sindicatele pentru cei care afirmă că nu sunt bani pentru educație. Președintele USLIP Iași susține că solicitările profesorilor au atât o justificare morală, cât și una legală. Cu toate acestea, coeficienții salariali mai mari continuă să le fie refuzați sub argumentul lipsei banilor. 

El amintește că această explicație este folosită în cazul educației de aproape două decenii, în timp ce pentru alte domenii bugetare au fost identificate resurse.

„Dintre toate aceste categorii bugetare la care mă refeream, noi suntem singurii care aveam și un fundament legal pentru solicitările formulate. Prin urmare, avem nu doar justificarea morală, ci și justificarea legală pentru a cere coeficienți mai mari. Constatăm însă că aceștia nu ni se acordă și nu înțelegem de ce.

Explicația că nu sunt bani o știm, o cunoaștem încă din anul 2008, adică de aproximativ 18 ani. Dar, în ultimă instanță, și statul român trebuie să-și facă o listă de priorități. Trebuie să stabilească domeniile pe care le consideră priorități strategice și, evident, în funcție de aceste priorități, să construiască grilele corespunzătoare.

În anul 2008, Legea nr. 221 a fost blocată de Guvernul Tăriceanu. Aceasta prevedea o majorare de 50%, care, de fapt, era de numai aproximativ 30%. Dar nici măcar acel procent de 30% nu a fost acordat. Din acel blocaj s-au născut procesele interminabile pe care le-am purtat pe parcursul a patru sau cinci ani și pe care, evident, le-am câștigat, obținând diferențele salariale corespunzătoare.

Nu înțelegem această explicație care este utilizată numai în cazul nostru, aceea că nu sunt bani. Pentru că, vedeți, când a fost vorba despre alte domenii, și aș putea să mă refer concret la administrația publică centrală, la administrația publică locală și la multe alte domenii, s-au găsit întotdeauna bani. Bani nu au fost atunci când a venit vorba despre educație.

Dintre toate aceste domenii, singurul care a fost sacrificat în anul 2025 a fost învățământul”, a menționat președintele USLIP Iași.

Citește și: Sindicatele din învăţământ „refuză categoric” Legea salarizării. Cer parlamentarilor să nu voteze proiectul

Mitul vacanțelor și al zilelor libere ale profesorilor

Întrebat despre percepția unei părți a societății potrivit căreia profesorii muncesc prea puțin, președintele USLIP Iași a respins ideea că aceștia ar avea foarte multe zile libere.

El a explicat că profesorii participă în timpul verii la examene, evaluări și activități de formare, astfel încât vacanța lor reală poate fi mai scurtă de 20 de zile pe an.

„Aici vorbim despre un mit al zilelor libere. În educație, să știți că foarte mulți profesori își susțin gradele didactice. Când spun foarte mulți, mă refer la mai mult de jumătate dintre cei care urmează să obțină grade didactice. Iar acest lucru presupune examene susținute în timpul verii.

Examenul de definitivat și examenul pentru obținerea gradului didactic II sunt susținute de o bună parte dintre colegii noștri. De asemenea, participăm la examenele de Evaluare Națională și de Bacalaureat, care se încheie undeva în luna iulie. Nu în ultimul rând, există și alte activități de formare care se desfășoară în timpul vacanței de vară.

Dacă tragem linie și analizăm această vacanță mare la care se referă unii sau alții, nu știu dacă reușim să avem 20 de zile libere într-un an calendaristic. Când spun «libere», mă refer la zilele în care nu ai nicio activitate de desfășurat în unitatea de învățământ sau în afara acesteia”, a explicat liderul sindical.

Citește și: Legea salarizării rămâne blocată. România are 770 de milioane de euro în joc. „Nu ne putem întinde mai mult”

Eliminarea burselor sociale în timpul vacanțelor și examenul separat de admitere la liceu

Newsweek l-a mai întrebat pe șeful USLIP Iași și cum văd sindicatele eliminarea burselor sociale în timpul vacanțelor școlare și introducerea unui examen separat de admitere la liceu.

Liderul sindical consideră că eliminarea burselor sociale este o greșeală, deoarece acest sprijin îi ajută pe copiii vulnerabili să rămână la școală. El cere intervenții în comunitățile în care abandonul școlar este ridicat.

„În ceea ce privește bursele sociale, noi credem că se face o greșeală. Este o nouă greșeală, de altfel. O greșeală a fost făcută încă din anul 2025, când au fost eliminate cele mai multe dintre burse. Să nu uităm că ele reprezentau poate unele dintre puținele argumente care îi țineau pe unii copii la școală. Mă refer în special la copiii din mediul rural, pentru că aici ne aflăm și în situația unei rate foarte mari a abandonului școlar, inclusiv în raport cu nivelul înregistrat în Uniunea Europeană.

Pentru acest abandon școlar nu pot fi învinovățiți profesorii. Vorbim despre condiții socioeconomice dificile în anumite zone. Vorbim despre foarte mulți părinți care sunt plecați în străinătate și care și-au lăsat copiii în România. După cum știm, o parte dintre acești copii trebuie să-și crească frații sau surorile ori, de exemplu, să aibă grijă de gospodăria pe care au lăsat-o părinții plecați la muncă în străinătate.

Aici ar fi fost necesară o intervenție punctuală în comunitățile în care constatăm aceste procente foarte mari ale abandonului școlar”, a spus Laviniu Adrian Lăcustă.

Lăcustă afirmă că un examen separat de admitere la liceu le-ar putea oferi o șansă elevilor care sunt buni la alte discipline decât matematica și limba română. Totuși, măsura poate crea presiune suplimentară și poate accentua inechitățile dintre elevi.

„Dacă vorbim despre examenul de admitere sau despre dubla admitere la liceu, eu cred că problema s-a politizat puțin și am să explic în ce sens. Această prevedere a fost introdusă prin Legea învățământului preuniversitar din anul 2023. În esență, s-a dorit sprijinirea copiilor care nu aveau afinități foarte mari pentru matematică și limba română.

Există copii despre care știm cu toții că pot fi foarte buni la istorie, geografie, științe sociale, fizică, chimie sau biologie, dar care nu au aceleași abilități la matematică și limba română. Probabil că s-a dorit să li se ofere și acestora o șansă pentru a putea intra la licee considerate mai bune. Cred că acestea au fost argumentele din anul 2023.

Evident, într-un context politic mai tensionat, în anul 2026 s-a ajuns la concluzia că două examene sunt prea multe: Evaluarea Națională și cel de-al doilea examen, cel de admitere, pentru cei care și-ar dori să îl susțină.

Însă trebuie să privim lucrurile și din perspectiva copilului, pentru că cel de-al doilea examen de admitere nu este obligatoriu. Este opțional pentru copii. Cei care obțin un loc la liceul pe care și l-au dorit foarte mult probabil că nu se vor folosi de această procedură.

În schimb, apare o altă problemă, iar aici suntem de acord. Din punct de vedere emoțional, cred că o bună parte dintre copii vor trebui ca, pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, să aibă în vedere și alte discipline, în afară de matematică și limba română, care au devenit, să spunem, țintele principale din perspectiva admiterii.

Vor trebui sau ar trebui să aibă în vedere și alte discipline, cum ar fi geografia, istoria, chimia, biologia și fizica, pentru a putea intra la liceu. Cred că apare astfel o presiune suplimentară din punct de vedere emoțional. La acest aspect m-aș gândi în primul rând.

Aici aș vedea o problemă și, de ce nu, poate că ar trebui regândită întreaga procedură de admitere. Dar ar trebui regândită, evident, în așa fel încât să ofere echitate tuturor copiilor. Este foarte greu să vorbești despre echitate într-un context în care infrastructura este extrem de dezechilibrată între zona urbană și cea rurală, pe de o parte, dar și în interiorul anumitor regiuni sau chiar în anumite zone urbane.

Statul român ar fi trebuit să înceapă, în primul rând, cu investițiile și să finalizeze proiectele de investiții. Recunoaștem că s-au făcut investiții în ultimii ani, mai ales cu fonduri din PNRR, dar, după părerea noastră, aceste infuzii nu sunt suficiente. Ar mai trebui consolidată în special zona rurală.

Și aici nu mă refer numai la infrastructură, ci și la tot ceea ce ține de componenta de resurse umane. Numărul profesorilor necalificați a crescut la aproximativ 6.000 de persoane în sistem, ceea ce înseamnă că aproximativ 150.000 de copii au profesori necalificați. Această creștere a numărului de profesori necalificați a accentuat inechitatea din interiorul sistemului și creează dezechilibre majore.

Statul român ar fi trebuit să țină cont, în primul rând, de aceste lucruri, să găsească soluții și să reușească să creeze un echilibru la nivelul tuturor componentelor. Ulterior, ar fi putut să vadă în ce măsură intrarea la liceu ar putea fi mai fluidă și nu ar pune o presiune atât de mare asupra copiilor din punct de vedere emoțional”, a explicat liderul USLIP Iași.

Posibilitatea declanșării unei greve a profesorilor

Întrebat despre o eventuală grevă, liderul USLIP Iași a spus că aceasta nu va fi decisă doar de liderii sindicali. Profesorii vor fi consultați la nivel județean, iar voturile lor vor fi centralizate înaintea luării unei decizii naționale.

„Aici îmi este foarte greu, deocamdată, să spun dacă va fi sau nu grevă, pentru că această decizie nu este luată de lideri. Sunt decizii care sunt luate la nivel local și, ulterior, centralizate la nivel național. Vor exista ședințe și consultări la nivel local, organizate de sindicatele județene, iar cu rezultatele acestora se va merge la nivel central. Acolo se va lua decizia, ținându-se cont, evident, de votul din fiecare județ”, a menționat Laviniu Adrian Lăcustă.