Inspectoratul Școlar al Municipiului București a publicat documentul „Starea învățământului municipiului București” care are 175 de pagini.
Citește și: Cursul de antivaccinism. Neîncrederea în știință este sădită de pe băncile școlilor de teologie
În prima parte a documentului se face referire la „Baza tehnico - materială”. Autorii vorbesc despre faptul că populația școlară a crescut în București, în timp ce autoritățile locale au răma corijente: în loc să contruiască noi școli, le-au cârpit pe cele vechi.
ISMB dă vina pe investitorii imobiliari pentru suprapopularea școlilor: 30 de elevi într-o clasă
Atunci când enumeră cauzele care au dus la suprapopularea școlilor din București, Inspectoratul școlar menționează: marile investiții imobiliare din ultimul timp.
Citește și: Profesor: Am chemat părinții să ia testele de salivă acasă. Cum vom proceda cu un copil „pozitiv”?
Autorii nu explică extrem de clar la ce fac referire. Ar putea fi vorba de faptul că populația Bucureștiului a crescut după ce tot mai mulți oameni au fost atrași de noi investiții imobiliare. Autorul ar fi putut strecura și o „sopârlă” făcând aluzie la faptul că autoritățile au dorit mai degrabă să ofere autorizații pentru construcția unor noi imobile, sacrificând ridicarea unor școli noi din bani publici.
Textul la care facem referire, complet:
„Analiza infrastructurii școlare, în primul rând a clădirilor construite în București, impune cerința menționării perioadei în care au fost realizate.
Astfel, 42 de clădiri destinate școlilor au fost construite între anii 1850-1900. Clădirile în care se află aceste școli sunt declarate, în acest moment, clădiri de patrimoniu, fapt care implică un amplu proces de reabilitare, proces care este costisitor și de lungă durată.
Majoritatea clădirilor destinate educației au fost ridicate în perioada anilor 1960- 1989, odată cu apariția marilor cartiere de locuințe din toate sectoarele Capitalei. După 1989, chiar dacă s-au petrecut schimbări structurale în planul dezvoltării edilitare, economice și sociale, interesul pentru dezvoltarea infrastructurii școlare a scăzut. Autoritățile locale s-au preocupat mai ales de reabilitarea și întreținerea unităților de învățământ, și mai puțin de noi construcții
Cea mai actuală problemă a infrastructurii educaționale este reprezentată de creșterea importantă a numărului de elevi și preșcolari. Ca urmare a introducerii clasei pregătitoare, a marilor investiții imobiliare din ultimul timp și a școlarizării în București a unui număr din ce în ce mai mare de elevi proveniți din județul Ilfov sau din alte județe ale țării, numărul elevilor care învață în școlile din Bucureşti este din ce în ce mai mare. Școlile gimnaziale din Municipiul București s-au confruntat, an de an, cu fenomenul de suprapopulare”.
Potrivit datelor, în licee media elevilor dintr-o clasă este de 29 elevi (liceu teoretic) și 30 de elevi la filiera tehnologică. La clasa pregătioare regăsim 24 de elevi într-o clasă.
Un studiul al Eurostat din toamna acestui an arată că, la nivel national, România are cele mai suprapopulate școli. Datele folosite sunt din anul școlar 2019-2020 și indică faptul că în Românai sunt 19 elevi la un profesor, față de 13,5 elevi media din UE.
