17 firme investigate pentru evaziune fiscală cu panouri fotovoltaice într-o schemă transfrontalieră
17 firme investigate pentru evaziune fiscală cu panouri fotovoltaice într-o schemă transfrontalieră. Ancheta este realizată de ANAF și de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) anunţă, luni, că a sesizat Parchetul General în cazul unei reţele transfrontaliere de evaziune şi spălare de bani, în care sunt vizate 17 firme cu activitate în domeniul panourilor fotovoltaice.
Reţeaua acţiona coordonat în România, Belgia şi Bulgaria, fiind coordonată de doi cetăţeni români.
”Direcţia Generală Antifraudă Fiscală (DGAF) din cadrul ANAF a înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie rezultatele unei investigaţii complexe privind o reţea de firme şi persoane fizice implicate într-o amplă schemă de evaziune fiscală şi spălare de bani”, arată ANAF, luni, într-un comunicat de presă.
17 firme investigate pentru evaziune fiscală cu panouri fotovoltaice într-o schemă transfrontalieră
Ancheta ANAF s-a derulat în perioada august 2024 - august 2025 şi a vizat o grupare cu activitate transfrontalieră (România – Belgia – Bulgaria), coordonată de doi cetăţeni români.
Investigaţia a început după ce inspectorii Antifraudă au constatat tranzacţii comerciale fictive în domeniul panourilor fotovoltaice, realizate prin intermediul unor firme preluate fraudulos şi folosite pentru a evita plata taxelor şi impozitelor datorate bugetului de stat.
Potrivit datelor din dosar, grupul a acţionat coordonat printr-un sistem complex care implica: preluarea frauduloasă a unor firme existente şi transmiterea fictivă de părţi sociale, folosirea de persoane vulnerabile sau cetăţeni străini ca administratori şi asociaţi, utilizarea de documente şi identităţi false, inclusiv certificate digitale obţinute nelegal, mutarea fictivă a sediilor şi schimbarea denumirilor firmelor pentru a îngreuna verificările, deschiderea de conturi pe platforme financiare care nu solicitau verificarea identităţii, dar şi conturi bancare aparent legitime, folosirea aplicaţiilor criptate şi a VPN-urilor (reţele virtuale private care maschează identitatea şi locaţia utilizatorului, oferind acces anonim la internet) pentru comunicare şi transfer de date.
Doi bărbați așezați pe panouri fotovoltaice - Foto: Freepik (rol ilustrativ)
Potrivit ANAF, din punct de vedere fiscal, prejudiciul estimat a fi cauzat bugetului de stat este de aproape 6 milioane de lei, rezultat din neplata TVA şi a impozitului pe profit aferente operaţiunilor comerciale fictive.
ANAF a aplicat măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi conturilor bancare ale firmelor implicate, iar sumele confiscate până în prezent depăşesc 1,3 milioane de lei. Totodată, peste 6.000 de panouri fotovoltaice, cu o valoare totală estimată la 1,65 milioane de lei, au fost confiscate în cadrul operaţiunii.
Reprezentanţii ANAF subliniază că rezultatele anchetei indică o reţea complex organizată, în care fiecare nivel avea un rol distinct – de la coordonatori şi intermediari până la persoane interpuse folosite pentru deschiderea conturilor bancare şi semnarea formală a documentelor comerciale.
”Pe lângă faptele de evaziune fiscală, inspectorii Antifraudă au constatat indicii privind spălare de bani, fals în acte, uz de fals şi constituirea unui grup infracţional organizat. De aceea, dosarul complet documentat de ANAF, o investigaţie care s-a derulat pe o perioadă de un an de zile, a fost transmis către Parchet, pentru evaluare completă şi sancţionarea întregului mecanism al ilegalităţilor descoperite”, a declarat Adrian Nica, preşedintele ANAF.
Verificările au fost realizate prin analiza bazelor de date ale ANAF, cooperarea cu instituţii partenere din România şi din statele membre ale Uniunii Europene, corelarea datelor fiscale, bancare şi comerciale privind tranzacţiile suspecte. Investigaţia are loc în contextul în care inspectorii Antifraudă au intensificat în ultimul an controalele în domeniul comerţului cu echipamente fotovoltaice, un sector aflat în expansiune, dar care a devenit tot mai atractiv pentru operaţiuni de tip fraudă fiscală.
Citește și: Klaus Iohannis a zburat de 110.000.000 lei în 10 ani de mandat. În 2023, a călătorit de 36.000.000
Dosarul a fost înaintat Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în vederea continuării cercetărilor penale şi a stabilirii răspunderii persoanelor implicate.
Totodată, în urma acestei anchete şi a altor cazuri similare, ANAF a transmis recomandări privind îmbunătăţirea mecanismelor de control şi a procedurilor de verificare a identităţii în sistemele financiare şi la Registrul Comerţului, propunând totodată integrarea unor măsuri concrete în pachetele fiscal-bugetare adoptate recent. Aceste măsuri vizează consolidarea analizei de risc fiscal şi prevenirea folosirii firmelor-fantomă sau a entităţilor inactive în scopuri frauduloase.
Printre principalele modificări adoptate recent în acest sens se numără introducerea de noi criterii de analiză a riscului fiscal: lipsa utilizării instrumentelor de plată fără numerar, avertizarea timpurie privind capacitatea de plată a obligaţiilor fiscale şi analiza informaţiilor din cazierul fiscal relevante pentru comportamentul fiscal viitor al contribuabililor.
Citește și: Ai dat avans cu TVA 9% pentru casă, panouri fotovoltaice? Pregătește banii pentru diferența de TVA
De asemenea, au fost stabilite noi criterii pentru declararea inactivităţii fiscale a firmelor, precum lipsa unui cont de plăţi deschis în România sau la Trezoreria Statului şi nedepunerea situaţiilor financiare anuale la cinci luni după termenul legal.
Perioada de inactivitate a fost limitată la maximum un an, după care firmele care nu se reactivează vor fi dizolvate automat, cu obligaţia organului fiscal de a stabili şi recupera datoriile înainte de radiere.
