Datele problemei sunt următoarele: România înregistrează cel mai mic procent de vaccinați anti-COVID-19 din Europa (33%), doar Bulgaria stând mai prost (23%).
Țările unde au plecat românii pentru o viață mai bună au un procent dublu de vaccinați: Italia – 77%, Spania – 82%.
Germania, pe care o invidiem pentru miile de kilometri de autostradă, a vaccinat 77% din populație. Ungaria are dublu kilometri de autostradă și a vaccinat 67% din populație.
Grecia, unde milioane de români au fost măcar o dată în viață pentru a-și petrece concediul în locații superbe, are 66% din populație vaccinată.
Trăim prost. Antivaccinarea rezistă
Îi invidiem pe cetățenii din aceste țări? Majoritatea dintre noi, da! Pentru drumurile, spitalele, școlile și, desigur, pentru nivelul de trai superior.
Compatrioții noștri emigrează în aceste state cu rate mari de vaccinare pentru că vor să o ducă mai bine. Totuși, nu vrem să le urmăm exemplul. Cel puțin nu în materie de vaccinare, la care România înregistrează procente de două sau trei ori mai mici.
Să ne uităm și pe clasamentul privind calitatea vieții. România este pe locul 45 din 163 de țări și pe ultimul în clasamentul UE, potrivit studiului „Indicele de Progres Social 2020”.
România înregistrează 78,35 de puncte din 100, un scor ușor mai ridicat față de anul precedent, și se regăsește în rândul țărilor din a treia categorie din clasament, după Barbados, Bulgaria și Mauritius.
Indicele de Progres Social măsoară calitatea vieții și bunăstarea socială a cetățenilor din 163 de țări, în baza a trei dimensiuni principale. Se ține cont de nevoile de bază (hrană, sănătate), accesul la educație și informații și drepturi personale.
Neîncrederea în știință, sport național
Familia este cea care sădește neîncrederea în știință. Peste jumătate (55%) dintre părinții elevilor cu vârsta de peste 12 ani se declară puțin sau deloc îngrijorați cu privire la riscul îmbolnăvirii de COVID-19 a propriului copil în contextul începerii școlii în format fizic.
Dacă ar avea posibilitatea de a alege, 80% dintre părinții elevilor cu vârsta între 12 și 18 ani care nu sunt, până în prezent, vaccinați împotriva COVID-19, ar alege pentru copiii lor ca aceștia să nu fie imunizați.
Mai mult de trei sferturi (77%) dintre părinții nevaccinați susțin că nu ar putea fi determinați de nimeni și de nimic să se imunizeze.
Aceste cifre arată că părinții nu cred în medicină și în știință în general. Firesc, părinții le vor transmite copiilor neîncrederea lor în știință.
Un alt indicator ce reflectă dezinteresul pentru știință se vede din rezultatele elevilor la testele PISA.
Rezultatele oficiale din 2018 de la testele PISA arată că elevii din România sunt printre cei mai slabi la științe. Elevii din România au obținut la științe 426 de puncte, locul 53 în lume.
Din UE, doar Bulgaria stă un pic mai prost (424 puncte). Elevii din Polonia au obținut 511 puncte la științe, Germania sau Olanda – 503, Cehia – 497.
Cei mai pricepuți la științe sunt elevii din China (590 puncte), urmați de Singapore (551) și Macao (544). Pe locul 4 găsim și prima țară europeană, Estonia (530).
Alte state din Europa care au obținut cu peste 50 de puncte mai mult la științe decât elevii din România sunt: Belgia, Suedia (499), Franța (493), Portugalia (492), Norvegia (490), Spania (483), Ungaria (482).
Și acum uitați-vă la cifrele din tabelul cu populația vaccinată anti-COVID-19. Toate statele menționate mai sus au vaccinat cu 30 până la 60% mai multă populație decât România.
În harta pe care v-o prezentăm se observă că România se află pe locul 49 la nivel mondial la testarea PISA pe 2018 pentru toate cele trei discipline: matematică, citire și științe.
Ce nu știu elevii români la științe ?
Aproximativ 44% dintre elevi s-au situat sub nivelul 2 de competență, ceea ce înseamnă că nu recunosc explicația corectă a unui fenomen științific familiar și nu pot utiliza cunoștințele lor pentru a evalua dacă anumite date pot fundamenta o anumită concluzie (de exemplu, nu pot verifica dacă un enunț despre COVID-19 este fals sau dacă e parte dintr-o teorie a conspirației).
Doar 1% dintre elevi au obținut performanțe foarte bune (nivelul 5 sau 6) la științe. Ei pot aplica în mod autonom și creativ cunoștințele lor din domeniul științelor într-o varietate de situații, inclusiv în situații nefamiliare.
Procentul elevilor care se află sub nivelul 2 pe fiecare domeniu de testare PISA este următorul, în 2018: științe - 44%, matematică - 46,5%, citire/lectură - 40,8%.
Ce probleme științifice au de rezolvat elevii
„Capacitatea de a deţine cunoştinţele specifice, precum numele plantelor şi al animalelor, are o valoare mai puțin importantă decât înţelegerea reală a aspectelor complexe ale unor probleme aflate în dezbatere la nivelul întregii comunităţi umane, precum consumul de energie, biodiversitatea, sau sănătatea.
Generic, Programul OECD-PISA evaluează în ce măsură elevii aflaţi aproape de finalul educaţiei obligatorii deţin unele dintre competenţele-cheie, cunoştinţele şi deprinderile de bază esenţiale atât pentru continuarea studiilor, cât şi pentru participarea deplină la viaţa socială sau pentru integrarea pe piaţa muncii”, arată organizatorii.
Newsweek România a văzut subiectele la știință din anul 2015. Elevilor li s-a cerut să calculeze viteza maximă și medie a unei mașini care schimbă viteza de mai multe ori în timpul unei plimbări.
A trebuit ca elevii să estimeze aria unui continent folosind scara unei hărţi date. Li s-a cerut să spună ce cantitate dintr-un medicament trebuie să ia o persoană pe baza unei rețete.
Ce sunt testele PISA
Testele PISA sau Programul pentru Evaluarea Internaţională a Elevilor (Program for Internaţional Student Assesment) reprezintă un sistem internaţional de evaluare prin care se măsoară periodic (la 3 ani) capacitatea elevilor în vârstă de 15 ani din toate ţările membre OECD (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică) de a citi, înţelege şi rezolva exerciţii interdisciplinare (din literatură, matematică şi ştiinţe).
Suntem săraci, nu ne vaccinăm
Veniturile superioare ale cetățenilor din statele cu procente mari de imunizare anti-COVID-19 nu ne-au convins că, în această discuție pro și contra vaccinare, probabil că ei au dreptate. La începutul acestui an, zece state membre din estul UE aveau salarii minime sub 700 de euro pe lună: Bulgaria (332 euro), Ungaria
(442 euro), România (458 euro), Letonia (500 euro), Croaţia (563 euro), Cehia (579 euro), Estonia (584 euro), Polonia (614 euro), Slovacia (623 euro) şi Lituania (642 euro).
În alte cinci ţări membre UE, în special din sudul blocului comunitar, erau salarii minime cuprinse între 700 şi uşor peste 1.100 de euro pe lună: Grecia (758 euro), Portugalia (776 euro), Malta (785 euro), Slovenia (1.024 euro) şi Spania (1.108 euro). Restul de şase state membre UE, toate din nord-vestul blocului comunitar, aveau salarii minime de peste 1.500 de euro pe lună: Franţa (1.555), Germania (1.614), Belgia (1.626), Olanda (1.685), Irlanda (1.724) şi Luxemburg (2.202).
