Acest text prezintă doar fapte și lasă fiecăruia libertatea de a judeca de ce violența în școli este tot mai exacerbată.
Un incident grav s-a produs zilele trecute, după ce o profesoara de limbă japoneză a anunţat pe neaşteptate un test. Când a ajuns în dreptul băncii unui elev, acesta a scos un cuţit din rucsac şi a atacat-o în zona gâtului. Profesoara a fost transportată la spital pentru a i se acorda îngrijiri medicale.
Ulterior, s-a aflat că gestul elevului fusese „premeditat” pe un grup de whatsapp, unde elevul și-a exprimat intenția de a face gestul necugetat.
Citește și: Elevul care și-a agresat profesoara de Limba Japoneză a fost arestat. Decizia instanței
Nu este singurul caz de agresiune împotriva profesorilor. Un profesor de limba engleză dintr-o comună săracă din Ilfov a fost atacat de un elev de 13 ani în timp ce-și ținea ora de curs. Detalii AICI
La 1 februarie, anul acesta, un profesor în vârstă de 44 de ani, ar fi fost lovit de un bărbat în vârstă de 63 de ani, tatăl unui elev, acesta susținând că fiul său ar fi fost agresat de către profesorul în cauză. Detalii AICI
Un profesor de la Liceul Tehnologic "Aurel Vlaicu" din Lugoj a fost bătut de un elev. Lovit cu pumnii în față, bărbatul a ajuns la spital cu răni grave și a avut nevoie de îngrijiri medicale. Detalii AICI
Un profesor a fost îmbrâncit şi lovit de un elev care încerca să-i ia catalogul. Nimeni nu a intervenit, ba mai mult, colegii bătăuşului s-au amuzat pe seama dascălului. Detalii AICI
Ce e de făcut când profesorul devine „victima” elevului
Presa a relatat despre cazuri mult mai numeroase de agresiuni și bullying ale profesorilor îndreptate asupra elevilor. Dar nu trebuie ignorat nici reversul.
Și profesorii sunt victimele (bullyingului) din partea elevilor. Recent, doi elevi care în clasa a VII-a au ironizat pe reţelele de socializare o profesoară au fost obligaţi de instanţă să îi plătească acesteia 30.000 de lei.
Proiectul Legii Educației, aflat în dezbatere publică, vorbește, la modul general, despre ce e de făcut atunci când elevul este agresat fizic sau verbal și deloc despre cum trebuie procedat atunci când „victima” este profesorul.
Analiza cazurilor este trasferată la județ unde speța intră în analiza unui Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională. Acesta este format în cea mai mare parte din profesori și în mică măsură de specialiști.
Cum sunt elevii și profesorii apărați în noile legi ale Educației
Legea Educației preuniversitare vorbește în 12 rânduri despre violența în școli.
Articolul 11 este cât se poate de general și vorbește de faptul că bullying-ul este interzis. Este dacă vreți o declarație de bună conduită.
(1) În unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale, precum și în cadrul activităților desfășurate în mediul online de unitățile de învățământ preuniversitar, sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, inclusiv segregarea școlară prin concentrarea elevilor în anumite spații școlare, săli de clasă, clădiri, structuri, bănci sau activități și comportamente care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită, în orice formă de manifestare, atât ca violență psihologică – bullying, cât și ca violență fizică, precum și orice alte activități sau comportamente care pot pune în pericol sănătatea sau integritatea fizică/psihică
ale beneficiarilor primari și ale personalului din învățământ”.
Autoritățile analizează trimestrial modul în care este asigurată protecția unităților de învățământ, elaborând și derulând programe sau proiecte de prevenire a violenței în mediul școlar, se mai menționează. Și acum există prevederi în acest sens, dar cu toate astea cazurile de agresiune fizică și verbală în școli s-au înmulțit, aspect confirmat de cifre. În anul școlar trecut, 2021-2022 s-au înregistrat 9.741 de acte de violență în școlile din România, cu două mii de cazuri mai multe decât în anul școlar 2019 – 2020 când au fost înregistrate 7.715 cazuri.
Centrele județene, rol important
Pentru medierea și prevenția cazurilor de violență în școală, cel mai important rol este conferit Centrelor Județene de Resurse și Asistență Socială. „Organizarea cadrului de asistență psihopedagogică, integrare socială și culturală în mediul școlar, consiliere școlară și profesională, terapie logopedică, mediere școlară, prevenirea comportamentelor de risc, intervenție în situații de violență școlară și asistență medicală destinate copiilor/elevilor în risc de excluziune școlară”.
În fiecare județ funcționează un Centru Județean de Resurse și Asistență Educațională. Centrul este format din profesori și mediatori. Centrul trebuie să asigure: „servicii de intervenție în situații de violență școlară, de mediere a conflictelor școlare și de consiliere a preșcolarilor/elevilor implicați în situații de violență școlară”.
Profesorii trebuie să ajungă la „dobândirea și dezvoltarea de competențe în aria combaterii segregării școlare, promovării strategiilor de adaptare curriculară și lucrului cu copii în situații de risc, precum și în aria prevenirii și
combaterii violenței psihologice (bullying)”.
Centrul Municipal de Resurse Educaționale București ar fi trebuit să se sesizeze sau să analizeze incidentul legat de profesoara înjunghiată. O navigare pe pagina de Internet arată lipsa unor informații esențiale. Ultima actualizare a personalului angajat este din anul 2018. Detalii AICI
Evoluția cabinetelor de consiliere școlară din rețeaua CMBRAE se termină în anul 2013 după cum se poate vedea mai jos. Mai sunt persoanele și datele de contact valabile după un deceniu? Probabil că nu.
„Reţeaua cabinetelor şcolare şi interşcolare de consiliere școlară și asistență psihopedagogică este deservită de 209 profesori consilieri care îşi desfăşoară activitatea în 352 dintr-un total de 383 unităţi de învăţământ de stat. Acoperirea reţelei şcolare a Municipiului Bucureşti peste 90%”. Doar că asta era valabil în anul 2017.
Ulterior nu s-a mai făcut nicio actualizare.
Dacă în județul Dâmbovița există în jur de 50 de profesori consilieri trecuți cu nume și prenume, în București găsim doar atribuțiile acestora. Detalii AICI
Potrivit documentului de AICI ar exista aproape 100 de posturi vacante de profesori în cabinete de asistență psihopedagogică.
Citește și: Violențe în școli: Profesorii propun exmatriculari, detenție școlară, amenzi pentru părinți
În primele 3 luni și jumătate, Centrul Municipal de Resurse Educaționale București a postat 3 „noutăți”.
Apoi, vine răspunderea pentru profesori
Legea Educației prezintă care sunt abaterile disciplinare ale personalului didactic de predare dacă sunt violenți în școală. „Se sancționează faptele de violență fizică și/sau verbală, îndreptate împotriva elevilor sau a colegilor, în situația în care, potrivit legii, nu reprezintă infracțiuni.”, potrivit Legii Educației.
Iar „actele de violență fizică și/sau verbală și orice activități/atitudini care pot pune în pericol sănătatea și integritatea fizică sau psihică a antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor” se pedepsește cu interzicerea dreptului de a profesa.
Dacă pentru profesori există posibilitatea de a le interzice dreptul de a profesa, exmatricularea elevului nu mai este posibilă.
„Este interzisă exmatricularea preșcolarilor și a elevilor din învățământul obligatoriu”, arată noua Lege a Educației.
Ce e de făcut pentru ca elevii să nu își agreseze profesorii
1. Elevii să primească educația adecvată acasă. Profesoara Georgeta Pânișoară de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației a Universității din București, spune că încă de acasă copilului trebuie să i se impună limite.
”Educație fără limite nu duce la nimic bun, inclusiv pentru acel copil, la vârsta adultă, pentru că acel copil care nu are nicio limită nu va învăța nici să-și organizeze munca, nu va învăța nici că trebuie să respecte, iată, niște reguli în societate, respectiv la școală. Trebuie să avem anumite limite, care nu sunt puse în adolescență, sunt puse de la ciclul primar și de acasă. Și pentru că trebuie să fie un sistem care merge în aceeași direcție, până la urmă, nu pot pune limite la școală dacă copilul nu are acasă și nici invers”, a spus ea recent.
2. Cursuri pentru ca profesorii să știe să reacționeze.
Teoretic, centrele de care am amintit mai sus ar avea personal specializat. Practic însă... „Nu se poate să nu fi observat nimeni nimic la acest copil, chiar dacă nu au studii de specialitate. Nu se poate ca un profesor sau un consilier sau un părinte să nu fi observat. Ar trebui ca adolescenții noștri să fie învățați că, chiar dacă apare un astfel de mesaj măcar în glumă, el trebuie raportat, într-un fel sau altul”, a spus Georgeta Pânișoară potrivit TVR
Profesoara spune că profesorii și consilierii nu sunt pregătiți pentru a „detecta” un comportament necorespunzător al unui elev. Prezentarea Centrului din București, lacunară și neactualizată, poate fi o altă explicație pentru incidentul în care un elev a înjunghiat o profesoară.
De ce devin elevii agresivi
Există multe teorii cu privire la cauzele comportamentului ostil-agresiv la copii. Câteva dintre acestea, care sunt deosebit de importante pentru profesori, sunt următoarele:
Modelarea: Copiii observă comportamentul ostil-agresiv modelat de părinți, profesori, colegi și în mass-media. Amenințările din partea părinților, reproșurile strigate de către profesori și violența între colegi și în mass-media sunt apoi imitate de către copil.
Încurajarea: Un comportament precum bătaia este întărit de colegi atunci când aceștia iau partea sau încurajează indivizii care se bat. Acest lucru duce la o creștere a comportamentului ostil-agresiv.
Deficitul de abilități sociale: Copiilor le lipsesc abilitățile sociale necesare pentru a face față situațiilor stresante într-o manieră mai degrabă asertivă decât agresivă.
Stima de sine scăzută: Copilul ostil-agresiv acționează din cauza furiei. Potrivit cercetătorului J.M. Medick, acesta reflectă o imagine de sine slabă și o identitate "care rezultă din incapacitatea de a satisface două nevoi de bază: să dea și să primească dragoste și să aibă un sentiment valorizant"
Cum pot interveni în cazul unui elev ostil-agresiv?
Identificați acele comportamente care sunt inadecvate și efectuați o evaluare funcțională.
În continuare, examinați modul în care ați abordat comportamentul și evaluați ce a contribuit la apariția conflictului și dacă ceva a detensionat aceste situații în trecut. Renunțați la ceea ce nu funcționează și identificați orice metodă care funcționează.
După ce ați evaluat atât comportamentul elevului, cât și al dumneavoastră, este timpul să puneți la punct un plan de intervenție proactivă. Acesta include conturarea unor strategii proactive de modificare a comportamentului, planuri de întărire și predarea unui nou comportament funcțional care va înlocui modalitățile inadecvate ale elevului de a face față emoțiilor. Poate fi util să organizați o conferință cu elevul și, dacă este posibil, cu părinții elevului.
Anunțați elevul ce este și ce nu este acceptabil și cum îl veți ajuta să învețe un comportament adecvat. Folosirea unui exemplu atunci când simțiți că comportamentul elevului escaladează poate fi utilă pentru a-l învăța pe elev să fie conștient de propriul comportament și pentru a-i reaminti elevului să folosească comportamentele adecvate pe care le-ați învățat.
Respectați și evaluați periodic intervenția dumneavoastră. Țineți cont de faptul că elevului i-a luat mult timp să învețe aceste comportamente și probabil că îi va lua mult timp să le înlocuiască cu altele.
Lăsați elevul să știe că vă pasă de el sau de ea. Încercați să acordați elevului o scurtă atenție prietenoasă în fiecare zi.
Pe larg AICI
Ce este bullyingul ?
„Bullyingul are loc atunci când o persoană sau un grup se comportă intenționat și repetat astfel încât să facă pe cineva să se simtă rănit, înfricoșat sau jenat.
Psihologii definesc bullyingul ca fiind acțiunile sau amenințările repetate, inițiate de către una sau mai multe persoane, care au sau sunt percepute a avea mai multă putere sau statut decât ținta lor, pentru a provoca frică, suferință sau rău”, zice salvaticopii.ro
Cele mai multe acțiuni de tip bullying care apar în școală se petrec între copii. Dar și profesorii au ajuns victime ale bullyingului.
Tipuri de Bullying
Bullyingul poate fi fizic, verbal, psihologic sau orice combinație a acestor trei. Bullyingul fizic include acțiuni precum: lovirea, împingerea, împiedicarea, furtul bunurilor și agresiunea sexuală.
Bullying-ul verbal include: tachinări, porecle cu conotație negativă, comentarii sexuale inadecvate și batjocură.
Bullyingul social include: răspândirea de zvonuri sau excluderea cuiva dintr-un grup.
Cyber-bullyingul combină practici ale bullyingului social și verbal, însă în mediul digital, în special prin intermediul rețelelor de socializare.
Comentarii 0