Schimbări la pensie în Spania: Cum e afectată vechimea românilor stabiliți acolo? Se pot tăia bani
Românii din Spania trebuie să fie atenți: reforma pensiilor aduce modificări importante care ar putea afecta modul în care se calculează vechimea și cuantumul pensiei. Noile reguli vizează atât contribuțiile actuale, cât și perioadele lucrate anterior.
În Europa, modelele de pensii diferă semnificativ de la o țară la alta, iar aceste diferențe devin și mai relevante în contextul mobilității internaționale a forței de muncă.
În ultimul an au existat schimbări importante în sistemul public de pensii și de valorificare a banilor pe care angajații i-au contribuit pe perioada activității profesionale.
Schimbări la pensie în Spania: ce afectează vechimea românilor stabiliți acolo. Se pot tăia banii
Un exemplu elocvent îl constituie comunitatea română din Spania, care numără aproximativ 644.473 de persoane, fiind a doua cea mai mare comunitate de străini din această țară.
Noile schimbări legislative privind pensiile din Spania îi pot afecta direct pe mulți români stabiliți acolo, în special în contextul propunerii de implementare a unui sistem de conturi noționale pentru pensiile publice.
În prezent, sistemul public de pensii din Spania funcționează pe modelul „pay-as-you-go” (PAYG), bazat pe solidaritate intergenerațională.
Contribuțiile lucrătorilor activi sunt folosite pentru plata pensiilor actuale, iar cuantumul pensiei viitoare se calculează pe baza salariilor medii și a perioadei de contribuție.
Această metodă a asigurat un nivel relativ ridicat al pensiilor pentru pensionarii actuali, însă pune presiune tot mai mare asupra sustenabilității financiare, mai ales în contextul creșterii speranței de viață și al scăderii natalității.
Schimbări importante în sistemul de pensii
În ultimii ani, propunerea de introducere a conturilor naționale a câștigat teren ca o modalitate de a asigura sustenabilitatea pe termen lung a sistemului.
Sistemul de conturi naționale reprezintă o schimbare profundă față de modelul actual. Fiecare lucrător ar avea un cont personal virtual în care contribuțiile sale ar fi înregistrate pe toată durata vieții active.
Citește și: Ajutor la pensie pentru facturi. În care cazuri trebuie să depui o nouă cerere ca să nu pierzi banii
Deși banii colectați continuă să fie folosiți pentru plata pensiilor curente, pensia viitoare ar fi calculată pe baza sumelor acumulate în contul individual, ajustate printr-un randament teoretic legat de creșterea PIB-ului, salariile sau veniturile sistemului. Modele similare sunt folosite cu succes în Suedia, Italia și Polonia.
La momentul pensionării, soldul contului individual — contribuțiile plus randamentele teoretice — este convertit într-o pensie pe viață prin aplicarea unui coeficient actuarial care ia în considerare speranța de viață și alți factori financiari.
Acest mecanism permite ajustarea cheltuielilor cu pensiile la longevitatea beneficiarilor, astfel încât dacă speranța de viață crește, pensiile inițiale ar putea fi mai mici, menținând echilibrul financiar al sistemului.
În prezent, sistemul spaniol nu ia în considerare speranța de viață în calculul pensiilor, ceea ce înseamnă că pensionarii primesc adesea mai mult decât au contribuit de-a lungul vieții active.
Simulările efectuate în țările care au implementat conturile noționale indică faptul că pensiile inițiale tind să fie mai mici decât în sistemele tradiționale.
De exemplu, o estimare realizată de Fedea arată că pentru o persoană cu 40 de ani de contribuții, bază medie și vârsta de pensionare de 65 de ani, reducerea pensiei ar fi de aproximativ 12,2% față de sistemul actual.
Totodată, acest model introduce stimulente pentru amânarea pensionării: cu cât o persoană lucrează mai mult, cu atât pensia lunară crește.
În prezent, vârsta medie de pensionare în Spania este de 62,4 ani, deși vârsta legală va ajunge la 67 de ani în 2027. Această diferență reprezintă o provocare majoră pentru sustenabilitatea sistemului.
Fiecare persoană poate cunoaște valoarea contribuțiilor sale, iar sistemul se adaptează automat la evoluțiile economice și demografice. Totuși, riscurile sunt, de asemenea, evidente. Pensiile ar putea fi mai mici, în special pentru cei cu cariere întrerupte sau cu salarii mici .
Citește și: Cum iei 450 lei ajutor la pensie pentru plata facturilor? Unde și cum depui cererea?
Principalul avantaj al conturilor naționale este creșterea transparenței: fiecare contribuabil poate urmări exact valoarea contribuțiilor sale, iar sistemul se ajustează automat la evoluțiile economice și demografice.
Cu toate acestea, există riscuri semnificative, mai ales pentru persoanele cu cariere întrerupte sau cu venituri reduse, iar tranziția la noul sistem ar necesita măsuri compensatorii pentru cei aproape de pensionare.
Sistemul de pensii din România
Sistemul de pensii din România se bazează, de asemenea, pe modelul „pay-as-you-go” pentru Pilonul I, care este administrat de stat și acoperă majoritatea lucrătorilor.
În plus, există Pilonul II (pensii private obligatorii) și Pilonul III (pensii facultative), menite să completeze veniturile la pensionare.
Pensia din Pilonul I se calculează pe baza unui punctaj, care reflectă contribuțiile și salariul mediu pe economie. Sistemul românesc este astfel influențat de variațiile demografice și de nivelul contribuțiilor, ceea ce a generat preocupări privind sustenabilitatea sa pe termen lung.
Comparativ cu Spania, România se confruntă cu o provocare demografică și mai accentuată, cu o populație îmbătrânită rapid și un număr mai redus de contribuabili activi raportat la pensionari.
Citește și: Șefa CSM a scris la UE ca pensiile speciale să nu fie tăiate. O așteaptă o pensie de 30.000 lei
Aceasta înseamnă că presiunea asupra fondului de pensii este mai mare, iar reformele sunt necesare pentru a evita dezechilibre financiare severe. În plus, diferențele dintre Pilonul I și Pilonul II creează un sistem mixt, în care transparența și predictibilitatea veniturilor viitoare nu sunt întotdeauna clare pentru cetățeni.
Comparația între sistemele de pensii
Principala diferență între sistemul propus pentru Spania și cel actual din România constă în modul de calcul al pensiilor. Modelul conturilor noționale din Spania trece către un sistem individualizat, în care pensia depinde direct de contribuțiile fiecărei persoane, ajustate actuarial, în timp ce în România pensiile din Pilonul I rămân bazate pe solidaritate intergenerațională, fără ajustarea automată la speranța de viață a beneficiarului.
Transparența și sustenabilitatea sunt, de asemenea, elemente diferențiatoare. Conturile naționale permit fiecărui lucrător să vadă clar valoarea contribuțiilor și modul în care acestea se transformă în pensie, în timp ce în România, calculul pensiei poate fi perceput ca mai puțin transparent, mai ales în cazul celor care au lucrat în mai multe sectoare sau au avut perioade de contribuție întrerupte.
Totodată, sistemul spaniol propus ar stimula amânarea pensionării prin recompensarea directă a perioadei suplimentare de muncă, pe când în România stimulentele financiare pentru prelungirea activității sunt mai puțin dezvoltate și aplicabile.
