Deși nu dau semne că sunt ineteresate de domeniul Educației, ambele formațiuni și-au prezentat prioritățile pentru acest domeniu în programele de guvernare. Care sunt deiferite în multe privințe. Și cu toate acestea, din nou, nicio luptă pentru impunerea ideilor din propriile programe de guvernare în domeniul Educației.
Într-o singură propoziție aș zice: în timp ce formațiunea lui Barna și Cioloș are un proiect care pleacă de la concepte educaționale, liberalii vorbesc de cifre concrete.
USR introduce managerii profesioniști
USRPLUS propune măsuri pentru descentralizarea și depolitizarea Educației. Prima măsură ar fi desființarea inspectoratelor școlare considerate „una dintre principalele surse de influență politică în sistemul de educație”.
În abența inspectorilor școlari, decizia va fi transferată către consiliile de administrație ale școlilor. Va exista un manager școlar profesionist, ocupat, prin concurs, „după susținerea examenului de intrare în carieră… Directorii și profesori aflați în aceste poziții de management, la care au ajuns prin concurs, vor avea posibilitatea de a alege doar una dintre funcții”.
Descentralizarea se va face prin „mutarea centrului de decizie de la nivelul politic (minister și primărie) la nivelul consiliului de administrație al școlii, pentru școlile publice.”.
Părintele va alege școala pentru copil
„Fiecare părinte va putea alege școala cea mai bună pentru copilul său și va avea la dispoziție aceeași sumă pe care o poate direcționa către o școala publică sau privată pe care o alege”. Nu este clar ce se întâmplă dacă vor exista mai multe cereri decât locuri disponibile la o anumită școală.
„Regândirea materiilor și a încărcării acestora. Un curriculum național simplificat completat de un curriculum suplimentar la decizia elevului sau școlii”. Se pleacă de la premisa că materia este prea densă și inadecvată, în absența unui studiu care să certifice acest aspect. Poate nu cantitatea de informație este problema, ci modul în care este livrată de către profesori.
Partidul vrea să asigure „un suport alimentar, constând într-un pachet alimentar sau într-o masă caldă pe zi, în limita a 10 lei/beneficiar”. Acest program a debutat, la finalul anului trecut și la el participă, acum, 100 de școli.
Newsweek România a scris că „Pachetul social garantat pentru educație“ a fost un eșec în anii 2018 și 2019. Sute de mii de copiii nu au beneficiat de programul „masa caldă” după ce guvernul Dăncilă a lăsat fără bani Consiliile Județene și primăriile. Tocmai de aceea, USRPLUS vorbește de un buget necesar de 3 miliarde de lei anual.
Partidul își propune extinderea programelor de tip „școală după școală” în mediul rural sau urban. Extinderea programului „școală după școală” ar urma să se facă pe fonduri UE.
Școala online
„Organizarea și dezvoltarea a 8 Centre Regionale pentru Suport în Educație Online, care să ofere școlilor sprijin în desfășurarea orelor online; de la conectarea la internet de mare viteză și achiziția de echipamente până la formarea de competențe digitale pentru cadrele didactice”, se arată în programul de guvernare.
USRPLUS spune că sursa de finanțare sunt fondurile europene. Problema este că școala online trebuie să funcționeze acum. Tot pe bani europeni se va achiziționa tehnologie, programe de dezvoltare competențe digitale pentru cadrele didactice etc
Programul PNL: cu termene prea ambițioase
Angajamentul cel mai tare îl reprezintă creșterea graduală, până în anul 2024, la 6% din PIB a bugetului educației și până la 1% din PIB pentru cercetare. Aceste lucruri au fost promise și de PSD în 2016. Eleș total. În domeniul cercetării, finanțarea a fost de 0,18% pe an.
Educația pleacă de la profesor
PNL își asumă o nouă lege a educației, deși ar avea posibilitatea să o curețe pe cea din 2011 de toate modificările nocive aduse de PSD.
O bilă albă o reprezintă așezarea profesorului îm mijlocul procesului de învățare: „Regândirea și flexibilizarea formării inițiale pe baze solide, mai ales prin activități practice la clasă, sub îndrumarea unor mentori cu experiență, dar și modele de bună practică din țară și din străinătate; formarea continuă se va corela cu nevoile de la nivel național și comunitar. Politici meritocratice de salarizare”.
Se poate face prin „crearea unui sistem coerent de evaluare a sistemului de educație, atât la nivel central, cât și local și corelarea cu sistemul de finanțare”.
Catalogul digital, revine
PNL își asumă să finalizeze proiecte pentru școala online: „Wi-Fi Campus pentru toate școlile și universitățile de stat din România, Biblioteca Virtuală și îmbunătățirea competențelor digitale atât pentru profesori, cât și pentru profesori”.
PNL se obligă să finalieze Biblioteca Virtuală până anul viitor, în condițiile în care abia s-a asigurat finanțarea proiectului. Proiect, altfel, asumat prin Legea Educației din 2011.
PNL își propune „implementarea generalizată a Catalogului Virtual începând cu anul școlar 2022-2023”. Proiectul a fost ignorat timp de un deceniu și nu are decât sursa de finanțare.
„Conectarea la internet a tuturor unităților de învățământ în regim de urgență” este o altă promisiune greu de realizat pentru că primăriile sunt sărace.
„Finanțarea unor pachete de sprijin pentru școlile din mediul rural și/sau din comunități dezavantajate, pentru a atrage cadre didactice motivate și pregătite care să asigure educație de calitate copiilor din aceste zone”.
Nu este clar cine va finanța acest obiectiv: multe primării de la țară sunt în faliment, iar bugetul central este serios afectat de criză.
Se vrea conectarea școlii la cerințele pieței muncii prin „crearea unor rute complete pentru profilurile teoretic, profesional și vocațional, care să includă toate nivelurile de calificare. Învățământul profesional redevine un nod esențial al legăturii educației cu piața muncii, nemaifiind considerat o opțiune negativă a candidaților”.
Cifrele PNL pentru perioada 2021 – 2024
- 2.500 de creșe, grădinițe și școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 12,5 miliarde de Lei;
- 2.000 școli (construcții noi și reabilitări), cu o valoare 10 miliarde de Lei;
- 40 campusuri școlare (școală, liceu, internat, teren sport, ateliere, laboratoare, cantină), cu o valoare de 2 miliarde de Lei;
- 30 cămine studențești (10.000 locuri de cazare cu o valoare de 1,4 miliarde de Lei);
- 8 centre universitare - reabilitare, cu o valoare de 1,5 miliarde de Lei;
- 40 tabere școlare, cu o valoare de 1 miliard de Lei.
Comentarii 0