200 milioane de lei, evaporate din fabrica privată de diplome „Spiru Haret” în numai zece ani

DE Petre Bădică | Actualizat: 29.10.2020 - 13:50

Universitatea privată cu cele mai mari încasări a fost "Spiru Haret". În 2009, avea venituri de 380 milioane de lei și un excedent de 178 milioane de lei. Pentru că scoatea studenți pe bandă rulantă, i s-a spus „fabrica de diplome”. Acele vremuri au apus, e vremea deficitului.

SHARE

Cifrele arată că Universitatea „Spiru Haret” a fost extrem de lovită de criză, concurența universităților de stat, abandonul școlar care s-a accentuat și reducerea numărului elevilor care nu luau bacalaureatul.

În 2019 a raportat un deficit de 16 milioane de lei. În 2018, deficitul a fost de 14 milioane, în 2017 – 23 de milioane, în 2016 – 20 de mlioane de lei.

În 2009, avea un excedent de 178 de milioane de lei și 311.000 de studenți.

Actul eduațional era, însă, foarte slab. Un „Raport al Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior - ARACIS  din 2018 (ultimul) ne reamintește că: „Universitatea Spiru Haret a participat la procese de evaluare instituțională în anii 2012, iar calificativul acordat a fost – încredere limitată”.

ARACIS a publicat în anul 2012 un raport devastator față de modul în care nu se făcea școală la Universitatea Spiru Haret. Calificativul acordat – grad de încredere limitat – obliga ca „după un an de la finalizarea evaluării, universitatea să dovedească că a îndepinit standardele educaționale în vigoare”. Altfel, urma să fie sesizat Ministerul Educației care ar fi putut decide retragerea autorizației de funcționare.

Încredere limitată, diplome să iasă

Raportul ARACIS, realizat în anul 2012, spune că „procesul de asigurare a calității în conformitate cu procedurile la nivelul Spațiului European al Învățământului Superior a fost demarat în universitate, pe actualele coordonate, numai în ultimii doi-trei ani (din 2009, când  și început declinul financiar n.red )… cultura calității nu s-a dezvoltat la toate nivelurile universității.”

La Brașov, important era ca numărul de studenți să fie cât mai mare: „universitatea are spații insuficiente pentru desfășurarea tuturor activităților didactice... nu există servicii sociale – cantină, cămin”.

La Craiova se atrage atenția că se intră prea ușor: „admiterea candidaților se face pe bază de dosar și interviu… examinarea studenților se face numai pe baza platformei e-learning” (aceste remarci constituie „punctele slabe”).

La Constanța, „programul de licență în drept nu își atinge obiectivul de formare al specialiștilor”.

La finalul celor 40 de pagini de observații, cea mai mare facultate privată din România primește calificativul „grad de încredere limitat”. Mai jos nu există decât „lipsă de încredere” și retragerea acreditării.

Clasamentul unde Spiru a primit de 13 ori „zmerura de aur”

În 2011, Ministerul Educatiei a publicat ierarhizarea programelor de studii universitare acreditate din Romania.

Lista programelor de studii cuprinde 60 de domenii de studiu. Acestea sunt la randul lor clasificate in 5 categorii, de la A (cea mai bună) pana la E (cea mai slabă), in functie de analizele facute de o institutie internationala: Asociatia Universitatilor Europene.

Spiru Haret avea următoarele specializări în cea mai proastă categorie: matematică, informatică, geografie, drept, medicină-veterinară, științe administrative, științele comunicării, sociologie, psihologie, istorie, arhitecură, urbanism, artele spectacolului.

Cauzele decăderii

Există câteva explicații pentru care universitățile nu mai sunt fabricile de bani de odinioară.

Cea mai importantă este scăderea numărului de studenți.

În anul universitar 2008 – 2009 au fost înscriși 880 de mii de studenți. Numărul lor a scăzut, constant, în ultimul deceniu. Când România a început să își revină din criză (2013-2014) erau 412 mii de studenți, dar anul trecut s-au înregistrat 383 de mii.

Rezervorul care alimenta universitățile a suferit o grea lovitură în anul 2011, o dată cu introducerea camerelor video la bacalaureat.

În 2007, spre exemplu, când „fabricile de diplome” duduiau, bacalaureatul era luat de 82% dintre candidați. Cifra a sucombat în 2011 când 45% de absolvenți de liceu au luat bacalaureatul. După acest an, procentele s-au însănătoșit, ajungând la 63%

Abandonul școlar este tot mai ridicat, aspect confirmat de tinerii care ajung să se înscrie la bacalaureat. În anul 2009, la sesiunea de vară a bacalaureatului s-au înscris 220.000 de elevi.

În anul 2020 s-au înscris abia 155.000 de elevi cu o treime mai puțin decât în urmă cu zece ani.

Scandalurile prin care a trecut Universitatea și reflectarea lor în media i-au ruinat reputația.

Întrebările Newsweek România la care Universitatea Spiru Haret nu a răspuns:

1.     Care au fost cauzele scăderii excedentului înregistrat în 2008 spre exemplu și trecerea pe deficit ?

2.     Care a fost evoluția numărului de studenți înregistrați în ultimii 13 ani și cum a influențat bilanțurile financiare ?

3.     Ce măsuri adoptați în noul context socio-educațional prin care trece România ?

Universitatea a refuzat să răspundă.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2020 NEWS INTERNATIONAL S.A.