Președintele CCIR, Mihai Daraban, a declarat că de Camera de Comerț și Industrie a României monitorizează de mai mult timp industria târgurilor, iar Romexpo are potențial în acest sens, poate deveni ‘oraș în oraș’.
„De foarte mulți ani am monitorizat industria tâgurilor și expozițiilor, atât național, cât și regional, dar și la nivel euopean. Există o tendință reală de scădere pe fondul apariției comerțului electronic. Acesta a lovit în acest concept. Acum 3-4 ani ne-am gândit că va trebui găsită o soluție ca zona Romexpo să devină altceva, dar să rămână la specificul de târguri și expoziții.
Am ținut foarte mult să dezvoltăm acea zonă și în contextul noilor provocări de dezvoltare urbană. Am făcut un sondaj pe piață, am căutat un investitor care a dezvoltat zone în România, cu experiență de 20 de ani. Am ajuns la concluzia că pe acel teren trebuie să venim cu o investiție de răsunet pentru tot Bucureștiul. Să fie un oraș în oraș”, a explicat șeful CCIR.
Mihai Daraban a vorbit și despre scandalul din jurul terenului de la Romexpo. Acesta a dezvăluit cum a ajuns acesta în posesia societății pe care o conduce.
„S-a mers prin celebra cenzură prin omisiune. Să se știe faptul că acel teren aparține de Camera de Comerț încă 33 de ani de acum încolo. A fost dat printr-o hotărâre de Guvern încă din 2004. În 2010, Guvernul de atunci a încercat să revoce acea Hotăâre, dar definitiv și irevocabil am câștigat la Înalta Curte. A fost pe 49 de inițial, dar au trecut deja ceva ani și din acest moment mai sunt 33 de ani.
Tot ce este deasupra terenului, suprafețe betonate și clădiri, sunt proprietate a societății Romexpo. Eliminăm discuția cum că acel teren ar fi loc viral. Să se înțeleagă foarte bine. Terenul rămâne în continuare la Camera de Comerț încă 33 de ani”, a mai explicat Mihai Daraban.
Camera de Comerț a anunțat că dorește să dezvolte pe terenul de la Romexpo un mega proiect imobiliar, depus la Primăria Capitalei pentru obținerea PUZ.
Camera de Comerț și Grupul Iulius vor construi un complex uriaș, cu 14 clădiri pentru birouri, locuințe, hoteluri, spații comerciale și muzee, plus 12.000 locuri de parcare. Proiectul promite și un Muzeu de Artă dedicat exclusiv sculptorului Constantin Brâncuşi, un muzeu de Istorie Monetară şi un oceanariu (parc acvatic).
Investiţia este estimată la o valoare totală de peste 2,87 miliarde de euro şi va fi realizată etapizat, potrivit unui comunicat al Camerei de Comerț.
