VIDEO Cristian Teodor, ASE: De ce deșeurile pot deveni o resursă pentru economia României
Ce poate câștiga o companie dacă recuperează materialele pe care le aruncă? La ESG Summit 2026, Cristian Teodor a discutat despre resurse, investiții și finanțare, dar și despre contribuția ASE la pregătirea Sistemului de Garanție-Returnare.
Accesul la materii prime devine o problemă pentru companiile care vor să producă, să investească și să rămână competitive.
O parte dintre resursele căutate se află însă chiar în materialele care ies din circuitul economic sub formă de deșeuri, a arătat conf. univ. dr. Cristian Teodor.
Profesorul de la Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului a Academiei de Studii Economice din București (ASE) a participat la ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România pe 26 octombrie, la Hotel Pullman București.
VIDEO Cristian Teodor, ASE: De ce deșeurile pot deveni o resursă pentru economia României
Intervențiile sale au abordat economia circulară, schimbările în raportarea de sustenabilitate, formarea specialiștilor și dificultățile finanțării proiectelor.
„Practic, deșeul devine o resursă”
Cristian Teodor a explicat că economia circulară poate oferi soluții, într-o perioadă de criză energetică și de acces dificil la resurse primare.
Recuperarea materialelor presupune tehnologii și inovație, dar poate păstra în economie resurse care altfel sunt pierdute și pentru care companiile ar trebui să caute înlocuitori.
„În primul rând, ea este creatoare de nou, de inovație, de tehnologie, de a putea recupera aceste deșeuri care sunt privite drept materii prime și din ele să producem produse finite.
Citeşte şi: VIDEO Silvia Vlăsceanu (HENRO): Cine suportă costurile tranziției verzi și unde ar trebui să ajungă banii?
Practic, deșeul devine o resursă. Și treaba asta se întâmplă în România”, a declarat profesorul. El a susținut că activitatea din România merită analizată și prin exemplele de investiții existente.
A vorbit despre capacități mari de reciclare și despre producția de biogaz de la Filipeștii de Pădure, folosind aceste cazuri pentru a arăta cum o resursă recuperată poate reintra în circuitul economic.
Cristian Teodor a pus în discuție și posibilitatea ca o parte dintre progresele companiilor să nu fie suficient reflectate în raportări.
Citeşte şi: VIDEO Cum îi pot induce în eroare pe investitori companiile care se declară „verzi”
A formulat această observație ca ipoteză, în contextul diferenței dintre exemplele de investiții prezentate și poziția modestă a României în indicatorii de circularitate invocați în dezbatere.
Resursele recuperate pot reduce dependența de importuri
Profesorul a legat economia circulară de competitivitate și de siguranța accesului la materiale. Dacă o economie recuperează resursele conținute în produse deja folosite, poate reduce o parte din dependența de aprovizionarea externă.
În opinia sa, această miză devine mai importantă în contextul crizelor și al războiului de la granița României.
„Dacă noi adoptăm economie circulară pe teritoriul României, păstrăm resursele fostelor deșeuri pe teritoriul României, din care putem să producem produse finite”, a explicat Cristian Teodor.
El a arătat că inclusiv investițiile în tehnologii pentru energie curată depind de materii prime și de echipamente cumpărate din alte regiuni.
Recuperarea materialelor nu elimină toate aceste dependențe, dar poate susține producția și dezvoltarea unor tehnologii în economie.
Ce rol a avut o echipă ASE în pregătirea sistemului de returnare a ambalajelor
Un exemplu discutat a fost Sistemul de Garanție-Returnare (SGR), administrat de RetuRO.
Cristian Teodor a spus că o echipă interdisciplinară de profesori de la ASE, pe care a coordonat-o, a realizat un studiu început în 2019 și predat ulterior Ministerului Mediului, pentru identificarea soluțiilor de implementare a sistemului.
„În 2019 am realizat un studiu, eu am condus studiul respectiv cu o echipă interdisciplinară de profesori în ASE, pe care, după un an de zile, l-am predat Ministerului Mediului și de pe urma căruia s-au găsit soluțiile pentru implementarea sistemului SGR în România”, a declarat profesorul.
Citeşte şi: VIDEO De ce nu merge „Radarul Balastierelor”. Buzoianu: Trebuia să funcționeze din 26 octombrie
El a prezentat proiectul drept un exemplu al felului în care cercetarea universitară poate contribui la o schimbare cu efecte economice și sociale.
În aceeași discuție, a vorbit despre colectarea ambalajelor și despre efectul asupra spațiilor în care acestea erau abandonate.
„După implementarea în România a sistemului de depozit-garanție, aproape că nu mai avem fenomenul abandonului deșeurilor pe albiile râurilor”, a spus Cristian Teodor, exprimând propria evaluare asupra schimbării observate.
A legat reducerea ambalajelor abandonate de calitatea vieții, fără să prezinte în intervenție o măsurare națională a dispariției fenomenului.
Omnibus oferă un răgaz, dar nu înlătură nevoia de schimbare
Întrebat despre pachetul european Omnibus, profesorul a explicat că simplificarea cerințelor de raportare urmărește reducerea poverii birocratice și creșterea competitivității.
A arătat că unele companii întâmpină dificultăți în colectarea datelor și nu au specialiștii necesari pentru raportările complexe.
„În principal, Omnibus a diminuat povara birocratică pentru multe companii care nu erau încă pregătite să raporteze. Una dintre cauze putea fi lipsa de specialiști în domeniile sustenabilității. E un răgaz de timp”, a afirmat Cristian Teodor.
Nu înseamnă o involuţie, neapărat
În evaluarea sa, diminuarea unor obligații nu înseamnă automat o involuție a activității companiilor. El a pus schimbarea în relație cu presiunea concurenței internaționale și cu nevoia ca economia europeană să poată susține investițiile necesare tranziției.
„Deci lipsa raportării nu înseamnă neapărat o involuție, ci se compensează cu motivația de a putea crește competitiv cu cei mai importanți concurenți la nivel internațional ai Europei”, a spus profesorul.
Teodor a insistat însă că simplificarea documentelor nu ar trebui confundată cu dispariția efortului de adaptare. A arătat că raportarea a stimulat investiții în energie regenerabilă și a contribuit la credibilitatea companiilor în relația cu investitorii.
„Prima oară ai impresia: «Domnule, s-a renunțat într-o oarecare măsură la raportare. Nu trebuie să mai facem eforturi mari». Nu este adevărat. Trebuie să facem aceleași eforturi”, a declarat el.
Finanțatorii continuă să se uite la viabilitatea pe termen lung
În intervențiile sale, profesorul a subliniat rolul băncilor în orientarea investițiilor. Chiar dacă unele cerințe administrative se simplifică, un finanțator rămâne interesat de capacitatea companiei de a funcționa și de a recupera investiția pe termen lung.
Astfel, sustenabilitatea continuă să conteze în analiza economică.1 „Băncile sunt în continuare foarte atente la tot ce înseamnă în companii și strategii pe termen lung”, a spus Cristian Teodor.
El a legat această preocupare de riscurile proiectelor și de nevoia unei perspective credibile asupra recuperării banilor investiți.
Legătura cu economia circulară
Pe de altă parte, finanțarea poate fi chiar una dintre principalele dificultăți pentru economia circulară. Profesorul a explicat că recuperarea materialelor și construirea unor sisteme funcționale presupun investiții însemnate, iar proiectele trebuie să poată convinge finanțatorii.
„Orice schimbare înseamnă sacrificii financiare. Orice proiect pentru un investitor trebuie să transmită o rată a recuperării investiției”, a afirmat el.
„Tranziția este greoaie, pentru că orice proiect trebuie să fie bancabil.”
Economia circulară nu este automat ieftină
Cristian Teodor a atras atenția că un proiect util mediului nu devine, doar prin această calitate, ușor de finanțat.
A dat exemplul investițiilor necesare pentru organizarea recuperării ambalajelor și a arătat că trebuie analizate atât costurile, cât și alternativele pe care le are economia.
„Recuperarea resursei, am spus că nu este ieftină, dar să vedem ce alternativă mai avem, pentru că, dacă nu avem, trebuie să recurgem la această situație și sigur că sunt și alte beneficii”, a spus profesorul.
În opinia sa, recuperarea și refolosirea materialelor nu contrazic obiectivul competitivității, ci pot contribui la el. Evaluarea nu se poate opri însă la rezultatul financiar imediat al unei singure companii, deoarece există efecte asupra comunității și a sănătății.
Universitățile trebuie să formeze oamenii care aplică aceste schimbări
O altă temă a fost deficitul de competențe. Cristian Teodor a arătat că îmbunătățirea legislației, aplicarea economiei circulare și pregătirea raportărilor au nevoie de specialiști.
A prezentat programe ale ASE care urmăresc să răspundă acestor nevoi. „Avem nevoie de specialiști”, a spus profesorul.
El a menționat masteratul „Dezvoltarea durabilă a afacerilor și organizațiilor economice”, în care sunt abordate economia circulară, etica, responsabilitatea socială și analiza rapoartelor de sustenabilitate, inclusiv posibile practici de greenwashing — prezentarea înșelătoare a performanțelor de mediu.
Teodor a vorbit și despre programul postuniversitar „Managementul raportării de sustenabilitate ESG”, orientat către formarea de competențe pentru raportare.
A pus aceste inițiative alături de proiectele de cercetare, ca forme prin care universitatea poate contribui la soluții aplicate în economie.
Costul aerului poluat nu se vede doar în bilanțul companiei
În discuția despre beneficiile investițiilor, profesorul a cerut o perspectivă care să includă sănătatea și condițiile de viață.
A folosit exemplul aerului din București pentru a arăta că unele costuri sunt greu de calculat și nu apar direct în rezultatul financiar al companiei care ia decizia.
„Cât plătim pentru faptul că nu respirăm un aer curat? Nu știm. Complicat.
Dar eu consider că nu este important doar indicatorul profit pe companie, ci și un trai decent în zona noastră, pentru copiii noștri, pentru a respecta un principiu pe care noi îl predăm, și anume dezvoltarea durabilă, și generațiile de după noi să beneficieze măcar de ce am beneficiat noi”, a declarat Cristian Teodor.
Partenerii Newsweek ESG Summit 2026 au fost Construcții Erbașu, Vitalia Salubritate Prahova, RER Ecologic Group, Romgaz, RetuRO și Banca Locală de Alimente Sector 6.