VIDEO Cât costă tranziția verde și cine plătește? Soluțiile discutate la Newsweek ESG Summit 2026

Reguli mai clare, investiții care pot fi finanțate și mai puțină risipă. La ESG Summit 2026, invitații Newsweek România au discutat despre dificultățile companiilor și despre efectele tranziției asupra facturilor, serviciilor publice și vieții de zi cu zi.

Cum poți să reduci poluarea fără să blochezi activitatea economică? Cum deosebește un investitor o companie care își schimbă activitatea de una care doar se prezintă drept „verde”? Și cum transformi alimentele nevândute, deșeurile sau energia produsă la momentul nepotrivit în resurse care pot fi folosite?

Aceste întrebări au fost discutate la ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România sub tema „Obligații, costuri și soluții pentru companii”. Dezbaterea a abordat cele trei componente ale ESG — mediu, social și guvernanță — prin exemple din energie, piața de capital, administrație, educație și asistență socială.

Răzvan Popp: O informație eronată poate duce la o investiție greșită

Răzvan Popp, șef serviciu în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a explicat de ce raportările de sustenabilitate au consecințe financiare. Investitorii folosesc aceste informații atunci când decid dacă intră într-o companie sau își retrag banii. O prezentare incorectă a activității poate afecta tocmai fundamentul deciziei.

„O informație eronată, evident, conduce la o decizie sau creează premisele unei decizii eronate. Tocmai asta este greutatea mandatului pe care autoritatea îl poartă, să asigure că aceste informații sunt corecte”, a declarat Răzvan Popp.

Reprezentantul ASF a vorbit despre greenwashing, practica prin care o companie își prezintă activitatea ca fiind mai „verde” decât este. El a arătat că asemenea situații pot porni de la modul în care este formulată o informație și pot ajunge la structuri complexe, în care activitățile problematice sunt mutate în alte entități sau jurisdicții, iar raportul prezentat publicului pare mai bun.

„Nu aș vrea să creez așteptarea falsă că nu există astfel de practici sau că avem capacitatea de a le preîntâmpina 100%. Însă există eforturi susținute din partea noastră să înțelegem cum se întâmplă lucrurile și să preîntâmpinăm aceste aspecte”, a precizat el.

Popp a explicat că ASF verifică raportările companiilor aflate în sfera sa de supraveghere și poate impune măsuri atunci când constată neconformități. A atras însă atenția și asupra resurselor necesare pentru această muncă: specialiștii trebuie formați și păstrați într-un domeniu în care cerințele se schimbă.

Silvia Vlăsceanu: Tranziția trebuie judecată și prin costul energiei

Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a pus în discuție echilibrul dintre obiectivele de mediu, competitivitatea companiilor și siguranța alimentării. În opinia sa, raportările pot ajuta o companie să își identifice punctele slabe, dar colectarea și prelucrarea informațiilor presupun personal și bani.

„Poate identifici astfel niște puncte slabe”, a spus ea, explicând că analiza emisiilor poate conduce la investiții în energie curată, eficiență energetică și la o evaluare mai atentă a furnizorilor. Totodată, a susținut că regulile europene trebuie transpuse ținând cont de specificul economiei românești.

O parte importantă a intervențiilor sale a vizat solicitările repetate de date. Aceleași informații ajung să fie pregătite pentru instituții diferite, în formate diferite, iar companiile au angajați care se ocupă de aceste raportări.

„Toate aceste raportări către diverse autorități, puse de multe ori în altă formă, dar, de fapt, aceleași informații cerute”, înseamnă costuri, a arătat reprezentanta HENRO. Ea a propus și reunirea legislației din domeniu într-un cod al energiei.

În privința investițiilor, Vlăsceanu a vorbit despre proiecte fotovoltaice, despre rolul contractelor pe termen lung și despre stocare. A avertizat însă că finanțările pentru gospodării ar trebui să ajungă la cei pentru care investiția poate rezolva o problemă reală de acces sau de cost al energiei.

„Sunt comunități care ar avea mai multă nevoie decât oameni care, poate, cu banii proprii, pot să-și pună și panouri, și stocare sau, dacă nu cumva, au făcut-o”, a afirmat ea.

Ovidiu Rusu: Alimente recuperate și mese pentru oamenii care au nevoie

Ovidiu Rusu, directorul Băncii Locale de Alimente Sector 6, a prezentat un exemplu în care reducerea risipei și sprijinul social funcționează împreună. Potrivit cifrelor comunicate de acesta, instituția a recuperat aproximativ 1.100 de tone de produse bune pentru consum și a livrat peste 600.000 de porții în programele sale.

„Avem încheiate parteneriate cu peste 90 de operatori economici din sectorul agroalimentar. Modul de lucru e destul de simplu”, a explicat Rusu. După încheierea contractului-cadru, banca ridică produsele cu propria flotă, iar acestea sunt transformate în pachete sau în mâncare gătită pentru beneficiari.

Partenerii provin din producție, procesare, distribuție, retail și din sectorul hotelurilor, restaurantelor și cafenelelor. Dincolo de preluarea produselor, activitatea presupune transport, sortare, depozitare la temperaturile potrivite și pregătirea meselor. Rusu a arătat că instituția are 84 de angajați și că trasabilitatea alimentelor este urmărită până la porția oferită beneficiarului.

„Loturile pe care le primim trebuie identificate până la final, până efectiv în caserolă”, a spus directorul. Pentru persoanele care nu se pot deplasa, masa gătită poate fi livrată la domiciliu printr-un parteneriat.

Cristian Teodor: Deșeul devine resursă, dar investiția trebuie să poată fi finanțată

Conf. univ. dr. Cristian Teodor, de la Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului a Academiei de Studii Economice din București (ASE), a explicat de ce economia circulară poate reduce dependența de resurse tot mai greu de obținut. Recuperarea materialelor păstrează în economie o parte din resursele care altfel ar fi pierdute.

„Practic, deșeul devine o resursă. Și treaba asta se întâmplă în România”, a afirmat profesorul. El a dat exemple din reciclare și producția de biogaz și a vorbit despre contribuția unei echipe interdisciplinare de la ASE la studiul pentru implementarea Sistemului de Garanție-Returnare (SGR).

Profesorul a subliniat însă că economia circulară presupune investiții importante. Recuperarea materialelor nu este automat ieftină, iar proiectele trebuie să poată demonstra că își recuperează costurile.

„Tranziția este greoaie, pentru că orice proiect trebuie să fie bancabil”, a spus Cristian Teodor. În opinia sa, beneficiile trebuie analizate și dincolo de profitul imediat, prin efectele asupra sănătății și calității vieții.

Despre simplificarea obligațiilor de raportare prin pachetul european Omnibus, el a arătat că reducerea birocrației nu ar trebui interpretată ca o renunțare la sustenabilitate: „Prima oară ai impresia: «Domnule, s-a renunțat într-o oarecare măsură la raportare. Nu trebuie să mai facem eforturi mari». Nu este adevărat. Trebuie să facem aceleași eforturi”.

Diana Buzoianu: Bateriile, prioritate înaintea unei noi finanțări pentru panouri

Diana Buzoianu, deputat și fost ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, a vorbit despre birocrație, controlul de mediu și răspunderea celor care conduc instituțiile publice. Ea a susținut că firmele care își plătesc taxele și obțin toate avizele sunt dezavantajate atunci când autoritățile îi tolerează pe operatorii care încalcă regulile.

„În momentul în care pe piața liberă sunt operatori care își fac treaba corect, care plătesc toate costurile ca să își facă treaba corect, să-și obțină toate avizele, asta se traduce și în timp mai dificil pentru ei să își poată desfășura activitatea”, a declarat Buzoianu. „Dacă autoritățile de mediu nu își fac treaba corect, evident că și piața concurențială este, de fapt, imediat impactată.”

Ca exemple, a invocat construcțiile ilegale de pe plaje și exploatările de agregate fără autorizații. Potrivit afirmațiilor sale, în vara lui 2026 au fost demolate 100 de construcții ilegale de pe plaje, care concurau cu operatori ce respectau condițiile legale. În cazul balastierelor, a criticat situațiile în care firmele autorizate concurează cu operatori care produc prejudicii statului și mediului.

În privința relației cu firmele, fostul ministru a spus că au fost digitalizate aproximativ 50 de proceduri și că a obținut reducerea cu 45 de zile a termenelor pentru acordurile de mediu. A vorbit și despre un audit al datelor cerute operatorilor, pentru eliminarea raportărilor duplicate, demers despre care a precizat că ajunsese la pregătirea caietului de sarcini.

„Sunt multe lucruri pe care le putem face pentru operatorii economici, ca să putem să îi ajutăm să nu mai aibă o interacțiune proastă cu autoritățile și să aibă mai multă stabilitate pe legislație”, a spus ea.

Buzoianu a enumerat printre proiectele pe care le dorește continuate reorganizarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și a Administrației Naționale „Apele Române”, precum și Radarul balastierelor. În cazul aplicației, a insistat că recepția formală trebuie însoțită de funcții reale de verificare și de semnalare a suspiciunilor.

„Poți să îl finalizezi făcând o recepție și cerând să fie 500 de funcționalități extrase din aplicație sau poți să îl recepționezi și să îl dai în funcțiune într-o lună de zile și chiar să aplici sancțiuni”, a afirmat fostul ministru.

Ea a cerut și o răspundere mai mare pentru erorile din administrație. A relatat cazul unei lucrări de consolidare a unui dig din zona administrației de apă Jiu, unde, potrivit explicațiilor sale, măsurătorile terenului au fost greșite repetat, iar o hotărâre definitivă ar fi stabilit un prejudiciu de 10 milioane de lei către Romsilva.

„Se plimbă milioanele între un buzunar al statului și alt buzunar al statului, doar pentru că un funcționar public a greșit și nu au putut să facă o măsurătoare topografică”, a spus Buzoianu.

În discuția despre Casa Verde și prioritățile Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), ea a susținut orientarea banilor către baterii: „Avem foarte mulți prosumatori și avem foarte puțină stocare”. Buzoianu și-a exprimat speranța că un program de 400 de milioane de lei pentru baterii va putea fi lansat în 2026, fără să anunțe deschiderea înscrierilor.

În privința anului 2027, a legat posibilitatea finanțării unor programe de bugetul AFM și de punerea în aplicare a proiectelor pregătite anterior. Nu a indicat o dată certă pentru reluarea Casei Verde: „Cred că e necesar anul acesta și anul viitor să fie un focus pus pe stocare”.

Buzoianu a descris și încercarea de a corela documentele cerute companiilor de instituțiile statului. Potrivit explicațiilor sale, demersul a putut fi dus înainte în zona de mediu, dar extinderea la toate ministerele s-a lovit de problema coordonării.

„S-ar putea ca noi să rezolvăm o parte pe mediu, să nu mai cerem de la operatorii pe energie aceleași date din mai multe subordonate, dar să cerem în continuare date la mediu, pe care le cerem și la energie, pe care le cerem și la finanțe”, a arătat ea.

ESG Summit 2026 a fost organizat de Newsweek România cu susținerea partenerilor Construcții Erbașu, Vitalia Salubritate Prahova, RER Ecologic Group, Romgaz și RetuRO.