VIDEO Silvia Vlăsceanu (HENRO): Cine suportă costurile tranziției verzi și unde ar trebui să ajungă banii?

O companie de energie trebuie să investească, să respecte cerințe de mediu, să raporteze către mai multe instituții și să asigure producția de care au nevoie consumatorii.

În același timp, rezultatele sale sunt judecate prin profit, prețuri și capacitatea de a funcționa într-o piață în schimbare.

Silvia Vlăsceanu, director executiv al HENRO – Asociația Producătorilor de Energie Electrică, a discutat despre aceste tensiuni, în ambele paneluri ale ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România, pe 26 octombrie, la Hotel Pullman București.

Partenerii Newsweek ESG Summit 2026 au fost Construcții Erbașu, Vitalia Salubritate Prahova, RER Ecologic Group, Romgaz, RetuRO și Banca Locală de Alimente Sector 6.

VIDEO Silvia Vlăsceanu (HENRO): Cine suportă costurile tranziției verzi și unde ar trebui să ajungă banii?

Intervențiile sale au vizat atât obligațiile de mediu, social și guvernanță, cunoscute sub acronimul ESG, cât și investițiile și siguranța alimentării cu energie.

Raportările pot arăta unde pierde o companie, dar presupun costuri

Reprezentanta HENRO a explicat că raportarea de sustenabilitate poate fi utilă unei companii pentru a identifica emisii ridicate, consumuri ineficiente sau probleme din relația cu furnizorii.

Evaluarea activității poate conduce la schimbări, inclusiv la investiții în energie mai curată și eficiență energetică.

„Nu aș vorbi neapărat de costuri, pentru că, până la urmă, trebuie să vezi și avantajele când ești obligat să faci astfel de raportări pentru companie. Poate identifici astfel niște puncte slabe”, a spus Silvia Vlăsceanu.

Citeşte şi: VIDEO Silvia Vlăsceanu (Henro): Trebuie să punem în centru întotdeauna consumatorul

Ea a arătat că o companie poate începe să își analizeze și furnizorii, pentru a vedea dacă aceștia încearcă să reducă poluarea.

În acest fel, cerințele de sustenabilitate pot influența și firmele cu care lucrează un mare producător, chiar dacă acestea nu se află în aceeași situație în privința raportării.

„Orice astfel de noi raportări, care presupun în spate colectarea unor informații, prelucrarea lor, înseamnă niște costuri pentru companie”, a precizat Vlăsceanu.

A atras atenția că firmele mici au deja numeroase obligații și că lipsa specialiștilor proprii împinge companiile către consultanță externă.

Regulile europene trebuie aplicate cu atenție la specificul României

În opinia sa, transpunerea directivelor ar trebui să țină cont de particularitățile economiei românești și de efectele asupra producătorilor. Vlăsceanu a susținut că, uneori, aplicarea națională a mers către cerințe mai severe și a cerut o susținere mai fermă a intereselor României în discuțiile europene.

„Trebuie transpuse, în primul rând, nu traduse, adaptate specificului național”, a spus ea. „România trebuie să joace cu mai mult aplomb, să își discute cu mai mult aplomb propriile interese, să și le apere în fața Comisiei.”

Printre exemplele invocate s-au numărat obligațiile privind emisiile de metan din vechile exploatări de gaze, investițiile pentru reducerea noxelor la capacitățile pe cărbune și costurile certificatelor verzi.

Citeşte şi: VIDEO Silvia Vlăsceanu (HENRO): “Ne-am grăbit cu scoaterea din funcțiune a grupurilor energetice pe cărbune”

Referindu-se la sondele vechi, a argumentat că istoricul îndelungat al exploatării gazelor creează României o situație diferită de cea a altor state.

Vlăsceanu a pus și problema costului certificatelor verzi pe factura unui client care cumpără energie de la un producător de energie regenerabilă cu activitate de furnizare.

A folosit exemplul pentru a arăta că între investițiile în energie curată, mecanismele de sprijin și factura finală există relații pe care consumatorii le înțeleg greu.

Companiile de stat au nevoie de specialiști și de obiective potrivite activității

Discuția despre consultarea producătorilor a dus și la restricțiile aplicate companiilor cu capital majoritar de stat.

Vlăsceanu a invocat limitările privind personalul și veniturile și a susținut că o companie nu poate primi obiective noi fără oamenii necesari pentru a le îndeplini.

Ca exemplu, a vorbit despre dezvoltarea activității de furnizare la Romgaz și despre nevoia de personal care cunoaște acest segment.

Citeşte şi: VIDEO Valer Hancaş, Kaufland România: "Facem aproape ESG, din 2015, prin building management system"

A argumentat că, atunci când o companie de stat face aceeași activitate ca una privată, condițiile în care atrage specialiști și manageri ar trebui să permită concurența pentru competență.

„Vrei manager performant”, dar compania face „exact aceeași activitate ca și o companie privată”, a arătat ea.

„Mie mi se pare normal că ar trebui să fie comparabile veniturile și salariile, și ale angajaților, și ale managementului, dacă vrei să facă performanță.”

Citeşte şi: VIDEO Mihaela Frăsineanu, Guvernul României: "Parteneriatul public-privat este soluția și în ESG"

Vlăsceanu a criticat și folosirea unor indicatori fără adaptarea la specificul industriei. A dat exemplul cerinței de creștere a profitului, pusă în relație cu o capacitate de producție limitată și cu efectele secetei.

În opinia sa, presiunea asupra profitului poate intra în tensiune cu așteptarea publică privind prețul energiei.

Egalitatea de șanse trebuie discutată și în Administrație

Pe componenta socială și de guvernanță, reprezentanta HENRO a adus în discuție prezența femeilor în funcții de conducere și a cerut ca principiile invocate în economie să fie analizate și în instituțiile statului.

A vorbit despre Guvern, administrația centrală și locală și Parlament, fără să reducă problema la simpla introducere a unei cote.

„Nu cred că legislația ajută să impui un procent. Nu asta e maniera în care să fie respectat un astfel de indicator, ci, până la urmă, recunoașterea unor merite și faptul că suntem, până la urmă, egali”, a afirmat Silvia Vlăsceanu.

Un cod al energiei și aceleași date cerute o singură dată

În al doilea panel, Vlăsceanu a propus reunirea legislației primare din energie într-un cod. Ea a descris un cadru încărcat de modificări succesive, ordonanțe și dispoziții introduse în acte care ating mai multe domenii.

În opinia sa, această acumulare îngreunează activitatea operatorilor și relația dintre autorități.

„Eu păstrez oferta și pentru actualul [ministru], de a face o asanare, o rescriere a legii energiei, cu toată legislația primară care a apărut ulterior în domeniul surselor regenerabile, hidrogen și tot ce a mai apărut după, grupate într-un cod al energiei”, a spus ea.

Formate diferite

O problemă distinctă este lipsa de coordonare a raportărilor. Companiile transmit date către Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), ministere și autorități locale, iar informații apropiate sunt solicitate în formate diferite. Vlăsceanu a arătat că există angajați care se ocupă de aceste cerințe.

„Sunt multe date care se cer de mai multe instituții și, într-adevăr, efortul înseamnă costuri, până la urmă. Toate aceste raportări către diverse autorități, puse de multe ori în altă formă, dar, de fapt, aceleași informații cerute”, a explicat reprezentanta HENRO.

Ea a amintit și dificultăți de corelare între legislația energetică și cea silvică, în cazul intervențiilor pentru siguranța rețelelor electrice. Exemplul a vizat riscul căderii copacilor peste linii în timpul furtunilor și disputele privind condițiile în care operatorii pot interveni.

Energia „verde” și limitele urmăririi originii fizice

În discuția despre greenwashing, Vlăsceanu a arătat că energia din surse diferite circulă prin aceeași rețea. A folosit acest exemplu pentru a discuta diferența dintre promisiunea comercială făcută unui client și funcționarea fizică a sistemului energetic.

„Electronul nu e marcat că e din soare, vânt sau este din cărbune. El circulă pe aceeași rețea”, a spus ea. A explicat că furnizorii își construiesc portofoliile din mai multe surse, pentru că producția fotovoltaică și cea eoliană variază.

Observația a vizat circulația fizică a energiei; în intervenție nu a fost detaliat mecanismul documentelor prin care este certificată originea acesteia.

Contractele pe termen lung pot reduce expunerea la variațiile pieței

Vlăsceanu a prezentat investiții și direcții de lucru ale membrilor HENRO, făcând referire la Nuclearelectrica, Hidroelectrica și Electrocentrale București (ELCEN).

A amintit proiecte fotovoltaice și testarea unor panouri pe luciul unui lac, ca exemplu de căutare a unor soluții adaptate activității producătorilor.

Un alt subiect a fost rolul băncilor. În opinia sa, cerințele finanțatorilor privind energia curată, eficiența și contractele pe termen lung pot influența pozitiv investițiile și stabilitatea pieței.

Ea a comparat cumpărarea de energie de pe piețele pe termen scurt, unde prețurile variază, cu un contract de durată la un preț stabilit.

„Aceste contracte pe termen lung ar trebui, și scopul lor ar fi, să stabilizeze prețul pe piață, pentru că una este să cumperi energie cât mai mult de pe piețele spot, unde prețurile variază, și alta e să ai un contract încheiat pe un termen lung, cu un preț fix”, a declarat ea.

Banii pentru baterii ar trebui să ajungă la gospodăriile vulnerabile

În discuția despre programele Administrației Fondului pentru Mediu (AFM), reprezentanta HENRO a susținut că stocarea este utilă, dar nu rezolvă toate dificultățile sistemului.

A cerut ca finanțarea pentru gospodării să fie gândită și prin prisma sărăciei energetice, a rețelelor slabe și a accesului la electricitate. „Sunt zone în care sărăcia energetică este evidentă și această sursă verde, mai ales împreună cu stocare, i-ar ajuta să-și reducă factura.

Sunt comunități care ar avea mai multă nevoie decât oameni care, poate, cu banii proprii, pot să-și pună și panouri, și stocare”, a spus Silvia Vlăsceanu.

Ea a criticat logica unor sesiuni în care viteza înscrierii poate decide accesul la bani. În opinia sa, faptul că solicitantul folosește rapid platforma nu dovedește că are cea mai mare nevoie de sprijin.

A exprimat îngrijorarea că o asemenea selecție poate rata persoanele pentru care investiția ar reduce decisiv dificultățile de alimentare și costurile.

Reciclarea echipamentelor și siguranța alimentării rămân probleme de rezolvat

Vlăsceanu a abordat și costurile recuperării materialelor din echipamentele folosite pentru producția de energie regenerabilă. A indicat dificultăți tehnologice și economice în reciclarea panourilor și a palelor turbinelor eoliene, susținând că Europa are nevoie de soluții mai accesibile pentru recuperarea unor resurse pe care le importă.

„E o soluție scumpă, e adevărat, dar Europa nu are încotro, trebuie să se uite, dar, în același timp, Europa trebuie să vină și cu alte măsuri”, a spus ea, referindu-se la reducerea costurilor recuperării materialelor.

În intervenția despre sezonul rece, Vlăsceanu a exprimat îngrijorări privind disponibilitatea capacităților de producție, variațiile surselor regenerabile, rezervele hidro și situația producției pe gaze și cărbune.

Să nu ajungem la întreruperi voluntare

A fost un avertisment asupra unor riscuri, fără ca în dezbatere să fie prezentat un anunț oficial privind întreruperi programate.

„Sper să nu ajungem la întreruperi voluntare ale clienților finali industriali, ale marilor consumatori care oricum și-au redus producția”, a declarat reprezentanta HENRO.

Ea a legat această preocupare de nevoia unor investiții și a unui cadru care să țină cont simultan de emisii, costuri și funcționarea sistemului.

Partenerii Newsweek ESG Summit 2026 au fost Construcții Erbașu, Vitalia Salubritate Prahova, RER Ecologic Group, Romgaz, RetuRO și Banca Locală de Alimente Sector 6.