VIDEO Cum îi pot induce în eroare pe investitori companiile care se declară „verzi”

O companie poate să arate bine într-un raport și să lase în afara imaginii tocmai activitățile care ridică probleme de mediu.

Pentru investitori, diferența dintre prezentare și realitate poate influența valoarea unei investiții și decizia de a păstra sau de a vinde acțiunile.

Răzvan Popp, șef serviciu în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), a discutat despre aceste riscuri la ESG Summit 2026, organizat de Newsweek România pe 26 octombrie, la Hotel Pullman București.

VIDEO Răzvan Popp (ASF): Cum îi pot induce în eroare pe investitori companiile care se declară „verzi”

În intervențiile sale, el a abordat verificarea raportărilor, limitele supravegherii, costurile adaptării și nevoia de specialiști.

Raportarea de sustenabilitate intră în calculul unei investiții

Popp a arătat că informațiile despre mediu, social și guvernanță — cele trei componente ale ESG — fac parte din datele pe care investitorii le analizează. Din această perspectivă, raportarea nu poate fi tratată ca un simplu exercițiu de imagine: o informație incorectă poate afecta o decizie financiară.

„Aceste tipuri de informații, acum că sunt parte din pachetul de obligații extinse de raportare pe care companiile le au, fac parte din întreg setul de informații pe care un investitor le evaluează și le valorifică în calitatea lui de investitor, când își fundamentează decizia de a investi sau de a dezinvesti.

O informație eronată, evident, conduce la o decizie sau creează premisele unei decizii eronate”, a explicat el.

Citeşte şi: VIDEO Andreea Nicolae, Pivot-C: "Fără integrare strategică nu vei reuşi niciodată în ESG"

Reprezentantul ASF a plasat actualele cerințe într-o evoluție mai lungă a reglementărilor europene, pornind de la raportarea nefinanciară și ajungând la obligațiile de sustenabilitate.

A insistat că interesul pentru subiect depășește companiile listate, fondurile de investiții și administratorii acestora, pentru că schimbările economice și tehnologice influențează întregul mediu de afaceri.

„Se naște o întrebare legitimă vizavi de cum o să arate businessul pe care îl avem astăzi, în condițiile în care lucrurile, de la an la an sau de la perioadă la perioadă, nu mai sunt deloc la fel. E clar că nici businessul nu are cum să rămână același”, a spus Popp.

Ce verifică ASF și ce se întâmplă când apar neconformități

Pentru companiile listate aflate sub obligațiile relevante și în sfera sa de supraveghere, ASF verifică modul în care informațiile de sustenabilitate respectă standardele aplicabile, a explicat invitatul.

El a descris verificările drept laborioase și aliniate practicilor europene de supraveghere.

„Sunt verificări foarte specifice, foarte laborioase, care sunt aliniate la cerințele generale europene și la practicile europene de supraveghere, pentru a vedea dacă modul în care companiile reflectă informațiile de sustenabilitate din raportările pe care acestea le întocmesc sunt corecte sau nu sunt corecte”, a declarat Răzvan Popp.

Citeşte şi: VIDEO Andrada Busuioc, Concelex: Să-ţi faci strategia ESG în acord cu ceea ce are sens pentru tine

Potrivit acestuia, atunci când sunt constatate neconformități, autoritatea poate aplica sancțiuni și poate cere măsuri de modificare sau actualizare a informațiilor. Aceste intervenții au rolul de a sprijini utilizatorul raportării, inclusiv investitorul care are nevoie de date corecte pentru a evalua compania.

Popp a vorbit și despre alte mecanisme care pot ajuta analiza: auditarea situațiilor financiare, serviciile agențiilor de rating și standardizarea datelor.

În cazul standardizării, avantajul descris a fost posibilitatea comparării unor companii din aceeași industrie, pentru a vedea cum se poziționează una față de cealaltă.

Greenwashing: de la prezentarea înșelătoare la mutarea unor activități

Una dintre problemele discutate a fost greenwashingul, prezentarea unei activități ca fiind mai „verde” decât este în realitate.

Popp a explicat că practica poate lua forme foarte diferite, de la modul de formulare a unei informații până la operațiuni în care devine dificil de urmărit întreaga activitate economică.

„Un element de greenwashing poate să fie de la aspecte simple de păcălire, prin felul în care prezinți o informație ca fiind într-un fel, ea nefiind în felul acela, până la elemente complexe”, a arătat reprezentantul ASF.

Ca exemplu ipotetic, el a descris mutarea unei activități problematice în entități afiliate sau în jurisdicții aflate în afara cadrului european relevant.

Raportul poate ajunge astfel să prezinte o imagine mai favorabilă, în timp ce legăturile economice sunt mai greu de identificat. Popp nu a nominalizat o companie și nu a prezentat un caz concret investigat de ASF.

„Îți cureți practic raportul. Și atunci arăți frumos la public. Ăsta este un tip de greenwashing și este foarte dificil de identificat. Nu aș vrea să creez așteptarea falsă că nu există astfel de practici sau că avem capacitatea de a le preîntâmpina 100%.

Citeşte şi: VIDEO Dan Burlacu, UpVenturia: Binele nu e absent. Prin ESG, are nevoie de o voce mai puternică

Însă există eforturi susținute din partea noastră să înțelegem cum se întâmplă lucrurile și să preîntâmpinăm aceste aspecte”, a spus el.

Popp a făcut și o distincție între obligația de transparență și alegerea modelului de afaceri. Referindu-se la cerințele de raportare discutate, a explicat că acestea urmăresc să arate ce face compania, pentru ca utilizatorii informației să poată evalua activitatea.

Explicația sa a vizat transparența și nu a fost prezentată ca o înlocuire a obligațiilor distincte de mediu.

„Trebuie să ai business care să funcționeze”

Întrebat despre aplicarea regulilor europene și despre riscul împovărării companiilor, Popp a arătat că marja autorităților naționale în transpunerea directivelor este limitată.

A amintit și existența regulamentelor europene cu aplicare directă, pentru care discuția despre transpunere este diferită.

„Ca să poți să impui cerințe de sustenabilitate, trebuie să ai cui să le impui, trebuie să ai business care să funcționeze.

Că, dacă el nu funcționează, la final nu ai pe cine să taxezi, nu ai pe ce sustenabilitate să faci evaluare sau să măsori”, a afirmat reprezentantul ASF.

În opinia sa, adaptarea unor cerințe ține și de nevoia Europei de a rămâne competitivă față de economii cu alte constrângeri.

El a susținut însă că sustenabilitatea va continua să influențeze activitatea companiilor, inclusiv prin presiunile economice și sociale, dincolo de existența unei obligații de raportare.

„Nu știu dacă va fi în cinci ani, în zece ani, în 15 ani, în 50 de ani, cine nu se aliniază n-o să mai existe”, a spus Popp, exprimând o evaluare asupra direcției de evoluție a mediului de afaceri.

În aceeași intervenție, a subliniat că aceste aspecte ar trebui să intre în „ADN-ul de dezvoltare” al fiecărei companii.

Supravegherea are nevoie de oameni care pot fi păstrați în instituție

Ultima parte a intervențiilor sale a vizat resursele autorității. Noi cerințe înseamnă noi competențe, iar capacitatea de verificare depinde de specialiștii care pot analiza raportările și structurile economice din spatele lor.

Popp a invocat dificultăți legate de recrutare, salarizare și retenția personalului.

„Și noi suntem supuși, la rândul nostru, ca autoritate, unor restricții destul de severe din perspectiva angajării personalului, retenției personalului.

Avem limitări, din punctul ăsta de vedere, pe zona de salarizare și e foarte greu să păstrezi competitivitatea personalului și să îi menții motivați, în condițiile în care nu ai posibilitatea să le oferi ce ar putea să le ofere mediul privat”, a declarat el.

Acest deficit poate genera riscuri suplimentare, a arătat reprezentantul ASF, mai ales într-un domeniu în care experiența de aplicare a noilor raportări este încă în formare, iar practicile pe care supraveghetorii trebuie să le identifice pot fi complexe.

Partenerii Newsweek ESG Summit 2026 au fost Construcții Erbașu, Vitalia Salubritate Prahova, RER Ecologic Group, Romgaz, RetuRO și Banca Locală de Alimente Sector 6.