Politico: Bucureștiul preia inițiativa. România, prima țară din UE care pariază pe tehnologia SMR

DE Adrian Costin | Actualizat: 20.02.2024 - 12:05
Centrala electrică pe cărbune de la Doicești înainte de a fi demolată și șantierul de astăzi Foto: RoPower
Ministrul Economiei, Sebastian Burduja, Sebastian Burduja susține că reactoarele în miniatură vor contribui la satisfacerea nevoilor energetice ale României, pe măsură ce țara renunță la cărbune Foto INQUAM Photos/George Călin

Publicația europeană Politico publică un reportaj despre ”pariul” României pe tehnologia nucleară a reactoarelor modulare mici în contextul complex geopolitic în care se plasează cursa mondială către tehnologii verzi.

SHARE

Reportajul Politico arată că România a preluat inițiativa promovării acestui tip de tehnologie, cu proiectul SMR de la Doicești, dar spune că multe alte state mizează pe tehnologii similare, dând exemplul Poloniei care promite construcția și punerea în funcțiune a 24 de reactoare modulare mici în următorii ani. 

Uniunea Europeană se simte ”apăsată” de investițiile americane și chinezești în tehnologii emergente, cum este tehnologia reactoarelor modulare mici, arată jurnaliștii de la Politico.

Aceștia explică că SMR-urile pot fi o soluție pentru atingerea obiectivelor de mediu, mai ales dacă ”ideea isteață” de a produce reactoare modulare mici în serie este realizabilă. 

Politico: Bucureștiul preia inițiativa. România, prima țară din UE care pariază pe tehnologia SMR

Marele pariu de la București: Până în 2030 România speră să poate construi măcar unul dintre cele 6 reactoare modulare mici planificate la Doicești.

Ideea din spatele reactoarelor este foarte isteață, arată Politico. Construcția în serie a SMR-urilor ar putea să ofere o nouă viață regiunii care este deja ”devastată” de efectele economice ale închiderii fostei Termocentrale de la Doicești.

Citește și: Nuclearelectrica s-a alăturat Angajamentului Net Zero al industriei nucleare

Dacă funcționează, noua centrală ar putea să aducă mii de locuri de muncă în proximitate, mai ales dacă  numeroși investitori vin să profite de prețurile reduse la energia injectată în rețeaua locală.

Proiectul ar putea ajuta România să atingă țintele ambițioase de reducere a emisiilor în timp ce țara este nevoită să producă mai multă energie pentru a satisface cererea crescută din piață. 

Sebastian Burduja despre proiectul SMR: Suntem în linie dreaptă către înlocuirea cărbunelui cu un alt tip de producție a energiei în bandă, mai ales în contextul creșterii cotei regenerabilelor care produc energie în mod intermitent”

Riscuri mari, câștiguri și mai mari

Analiștii de la Politico pun creșterea interesului pentru soluții nucleare civile (după o perioadă lungă de inactivitate) în Europa pe seama invaziei rusești din Ucraina, care ar fi aprins temeri asupra deficitului de energie în regiune.

Numeroase state din blocul pro-nuclear se îndreaptă către soluția reactoarelor în ”miniatură” – botezate de industrie reactoare modulare mici. Suedia, Francța, Finlanda, Olanda, Estonia, Italia, Polonia Bulgaria, Belgia și Republica Cehă sunt cu ochii pe tehnologia SMR.

Dintre toate acestea, București conduce cursa, după ce comisia regulatoare din România a emis un document de pre-aprobare a designului utilizat la Doicești. 

Unii analiști sunt sceptici

Otilia Nuțu analist în probleme de energie la Expert Forum nu este convinsă de proiectul SMR de la Doicești și argumentează că statul are o istorie proastă de a finaliza proiecte esențiale de energie. ”Guvernul nostru este în general foarte entuziasmat de asemenea proiecte” este citată Otilia Nuțu de publicația europeană.

Articolul ridică de asemenea problema costurilor care ar putea fi ridicate în acest moment, deși nu există o cotă sau un standard care să acționeze ca benchmark pentru un astfel de proiect.

Directorul General al Nuclearelectrica a declarat pentru Politico: Oferim o nouă viață unei comunități care și-a pierdut principalul contribuitor economic”. Acesta a mai declarat că proiectul va aduce în comunitate cca. 4000 de locuri de muncă.

”Fabricația este de asemenea o oportunitate pentru România, a continuat acesta. Dincolo de ajutorul oferit de această tehnologie regiunilor din România care se bazează acum pe cărbune, piața înlocuirii capacităților pe cărbune în Europa de valorează 200 de miliarde de dolari. În mod evident, avantajul României constă în poziționarea în postura de promotor (n.r) al tehnologiei.”

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te