VIDEO O oportunitate de 10 miliarde de euro. Cine ar putea salva forța de muncă din România?

În paralel, România deține una dintre cele mai mari populații rome din Europa. Conform estimărilor Consiliului Europei, aproximativ 1,85 milioane de romi trăiesc în România — mult peste cifra de 569.477 înregistrată la recensământ.

Această comunitate reprezintă un segment extrem de tânăr, mobil și multilingv, dar majoritar exclus din piața muncii și sistemul educațional.

O oportunitate de 10 miliarde de euro. Cum ar putea romii să salveze forța de muncă din România

Datele arată o realitate îngrijorătoare: aproximativ 59% dintre tinerii romi între 16 și 24 de ani sunt NEET — adică nu sunt în educație, ocupație sau formare profesională. Este un procent uriaș în comparație cu media UE de 11,7%.

În privința ocupării forței de muncă, decalajele sunt la fel de vizibile:

• Rata de angajare a romilor în 2021: 41%

• Rata generală de angajare în România: 71%

Mai puțin de jumătate dintre romi lucrează, iar cei care o fac sunt adesea în joburi necalificate, precare sau în economia informală, ceea ce reduce contribuțiile fiscale și limitează accesul lor la stabilitate profesională.

Citește și: Bolojan: Vom plafona numărul de angajaţi pentru fiecare localitate, în primării şi consilii judeţene

Educația – punctul critic unde România pierde resurse umane

Nivelul ridicat al tinerilor NEET este strâns legat de performanța slabă a sistemului educațional. La nivel european, testele PISA arată o scădere abruptă a competențelor în matematică, lectură și științe, cu o accentuare a inechităților. În România, situația copiilor romi este mult mai gravă:

• 7% dintre copiii romi sub 16 ani nu sunt înscriși în învățământul obligatoriu.

• 1 din 5 nu merge la școală din cauza sărăciei.

• 9% nu pot fi înscriși din lipsa documentelor.

• Doar 27% finalizează studiile liceale.

Astfel, exact în momentul în care economia are nevoie de muncitori calificați, accesul romilor la educație rămâne blocat de bariere structurale: transport, costuri, discriminare, lipsa documentelor sau slaba calitate a sprijinului educațional.

De ce România are nevoie de tinerii romi în piața muncii

Uniunea Europeană a identificat 42 de profesii aflate în deficit, iar România resimte acut lipsa forței de muncă în domenii precum construcții, industrie, servicii sociale, sănătate, HORECA, transport sau IT de nivel suport.

În același timp: peste 45% dintre angajații români ocupă locuri de muncă ce nu corespund competențelor lor, iar productivitatea rămâne în stagnare, în ciuda creșterii nivelului de educație.

Citește și: Oraș cu 2.000 locuitori: Angajații din primărie, salarii de 2.400.000 lei. Primarul ia 12.000 lei

În acest contrast, tinerii romi reprezintă o resursă internă neutilizată, deja integrată lingvistic și cultural, spre deosebire de forța de muncă importată din Asia.

Investiția în formarea tinerilor romi – cea mai mare rentabilitate pentru România

Modelele economice aplicate României arată că investițiile în formarea profesională a tinerilor romi se pot amortiza rapid, în maximum patru ani, doar din impozitele pe venit generate. Această intervenție nu doar că aduce beneficii financiare imediate, dar contribuie și la consolidarea pe termen lung a economiei.

Potrivit estimărilor, România ar putea obține anual peste un miliard de euro în venituri fiscale suplimentare dacă tinerii romi ar avea aceleași rate de angajare ca restul populației.

La nivel de PIB, impactul ar fi impresionant: o creștere anuală de aproximativ 10,33 miliarde de euro, echivalentă cu un plus de 2,3% pentru economia națională. În esență, România ar câștiga peste 10 miliarde de euro pe an prin includerea romilor activi în piața muncii și integrarea lor economică la nivelul populației generale.

Această creștere economică vine dintr-o combinație de factori: formalizarea muncii, reducerea cheltuielilor sociale, creșterea consumului, sporirea productivității și limitarea efectelor negative ale depopulării pieței muncii.

Practic, investiția în tinerii romi reprezintă o strategie win-win: beneficiile financiare se traduc simultan în coeziune socială și stabilitate economică.

Ce blochează integrarea tinerilor romi

Chiar dacă există surse de finanțare europeană precum RRF, ESF+ sau mecanismul Semestrului European, România oferă în continuare programe insuficiente pentru a sprijini integrarea reală a romilor.

Citește și: VIDEO Scandal imens cu români în Leeds, Anglia. ”Să vină și mascații de la București!”

Lipsesc programe de formare accesibile, servicii adaptate de ocupare, sprijin pentru transport, consiliere personalizată și măsuri eficiente împotriva discriminării.

Sistemul actual nu reușește să ajungă la comunități și să ofere suport concret, iar rezultatul este clar: tinerii romi doresc să muncească, dar infrastructura și politicile statului nu le permit să intre pe piața formală a muncii.