Pe fondul variației cotațiilor petrolului la burse, motorina a sărit iar de 7 lei litrul la pompă în România, marți, 8 august 2023, cea mai ieftină motorină costând 7,01 lei/l. Și benzina s-a apropiat de pragul psihologic, cel mai mic preț fiind de 6,88 lei/l, potrivit peco-online.ro.
În trei luni, motorina și benzina s-au scumpit cu circa 50 de bani la pompă. La începutul lunii mai 2023, motorina și benzina erau 6,46-6,48 lei/l, iar acum, la început de august, motorina a ajuns la 7,01 lei/l și benzina la 6,88 lei/l, în contextul în care prețul barilului a crescut de la 345 lei (mai) la 390 lei (august).
Citește și: VIDEO Marcel Ciolacu, despre reducerile bugetare. Sunt peste 50 de măsuri, reformă reală în sistem
Guvernul vrea să crească acciza la carburanți pentru mai mulți bani la buget. Benzina și motorina, 7,5 lei/l?
Dacă în ultimele luni ale anului 2022, Guvernul PNL - PSD a subvenționat carburanții cu 25 bani/l și încă 25 de bani/l au fost suportați de benzinari, pentru o reducere totală de 50 de bani/l, când benzina și motorina săriseră bine de 8 lei/l la pompă, acum, după rocada guvernamentală, pentru a cârpi gaura din buget, Guvernul PSD - PNL a inclus în planul său de „revoluție fiscală” și creșterea accizelor la carburanți, din toamnă, cu 10-20 de bani/l.
Ceea ce înseamnă că benzina și motorina ar putea ajunge spre 7,5 lei/l din toamnă, dacă măsurile sunt adoptate.
Citește și: Gabriel Biriş, revoltat: Vreți să-i impozitați doar pe cei care și-au luat casă din venitul net
Creșterea accizelor va aduce, e adevărat, mai mulți bani la buget, dar pe termen scurt. Însă, pe termen mediu și lung, se va propaga în toate celelalte costuri care stau la baza tuturor produselor care au nevoie, de exemplu, de transport pentru a ajunge pe tarabe sau la raft.
Nivelul accizelor la carburanți pentru anul 2023 sunt, potrivit legii 370/2022 care a modificat Codul Fiscal, de 1.656 de lei pentru 1.000 de litri la benzină și de 1.518 de lei pentru 1.000 de litri la motorină.
Accizele în vigoare acum, până la finalul anului, sunt de 1.893 de lei pentru 1.000 de litri la benzină și 1.735 de lei petru 1.000 de litri la motorină.
Citește și: Fost premier al României: Guvernul PSD măreşte taxele şi distruge o parte din clasa de mijloc
Guvernul Ciolacu „caută” 12 miliarde de lei în încercarea de a astupa gaura din buget
Ministrul Finanţelor, Marcel Boloş, a afirmat că deficitul bugetar reprezintă ”o ameninţare serioasă pentru viitorul” României, iar din acest motiv ”pachetul de măsuri trebuie să ne aducă încă din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei”.
”Cât despre măsurile fiscale, nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliţia de guvernare. Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populaţia, vom prezenta transparent şi integrat toate propunerile şi deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă”, adaugă el, săptămâna trecută.
”După cum aţi văzut zilele acestea, Ministerul Finanţelor este în postura de integrator: face simulări asupra impactului pe care diferite propuneri fiscal-bugetare îl pot avea, pentru ca Guvernul României să ajungă la o consolidare echilibrată a bugetului de stat, raportată la cheltuieli şi venituri. Am avut astăzi o şedinţă de lucru cu domnul prim-ministru Marcel Ciolacu şi echipa de experţi din minister, pentru analiza simulărilor pachetului care trebuie să genereze efecte care să se resimtă de anul acesta şi să continue şi după 2024. Concluzia a fost că deficitul bugetar reprezintă o ameninţare serioasă pentru viitorul nostru şi este momentul să acţionăm ferm şi să aducem echilibrul bugetar pe linia corectă. Tocmai de aceea pachetul de măsuri trebuie să ne aducă încă din 2023 o economie la buget de aproximativ 12 miliarde de lei”, a arătat Marcel Boloş, miercuri, 2 august, într-o postare pe Facebook.
El a adăugat că România este ”singura ţară din UE ţinută sub atentă observaţie, pentru că în mod persistent consumă mai mult decât produce”.
”Şi suntem avertizaţi că riscăm să pierdem toţi banii europeni ce ne sunt alocaţi. Primul pas, unul vital, trebuie să îl facă statul: să reducem din cheltuielile publice şi să utilizăm mai eficient banul public. Principiile luate în calcul sunt reducerea de cheltuieli prin mai multe tipuri de măsuri, inclusiv de reformă administrativă, precum şi atragerea echitabilă de venituri la buget, fără a afecta categoriile care aveau un grad de suportabilitate redus, sub posibilităţi”, a continuat ministrul de Finanţe.
Potrivit acestuia, avem o serie întreagă de măsuri luate pentru reducerea cheltuielilor bugetare, iar prin acestea se dă semnalul clar că efortul de echilibrare bugetară începe cu statul şi e făcut în cea mai mare parte de stat.
”Ne concentrăm pe diminuarea numărului de secretari de stat şi altor funcţii de demnitate publică, a numărului de posturi vacante în sectorul public, pe reducerea numărului şefilor din instituţii, precum şi pe stabilirea unui plafon pentru acordarea voucherelor de vacanţă şi a indemnizaţiei de hrană. Cât despre măsurile fiscale, fac încă o dată precizarea că nu există, pentru moment, nici simulări finale, nici decizii finale, convenite în Coaliţia de guvernare.
Nu ne dorim să bulversăm mediul de afaceri sau populaţia, vom prezenta transparent şi integrat toate propunerile şi deciziile pe care Guvernul Ciolacu le va lua în această zonă.
În toate discuţiile în care am avut un cuvânt de spus am subliniat că planul final trebuie să cuprindă măsuri pentru România, măsuri pentru români, pentru a trece cu bine de acest moment de răscruce, în care volumul de investiţii de 75 de miliarde de euro pe care îl avem în faţă să poată să fie dus la bun sfârşit”, a subliniat Boloş.
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri, după întâlnirea de la Ministerul Finanţelor, pe tema reducerilor bugetare, că sunt peste 50 de măsuri care vor fi luate prin OUG care se pregăteşte. ”Vorbim de prima reformă reală în sistemul bugetar”, afirmă premierul.
