Gânditorii pozitivi sunt „literalmente pe aceeași lungime de undă”, spun cercetătorii japonezi.
Fie că este vorba de un examen, un zbor sau un control medical, unii oameni privesc viitorul cu optimism, în timp ce alții plănuiesc catastrofe.
Acum, cercetătorii au descoperit că persoanele cu o perspectivă optimistă prezintă tipare similare de activitate cerebrală atunci când meditează la scenarii viitoare.
Optimiștii au tipare cerebrale similare atunci când se gândesc la viitor. Aşa arată scanările.
„Optimiștii par să folosească un cadru neuronal comun pentru organizarea gândurilor despre viitor, ceea ce reflectă probabil un stil similar de procesare mentală, mai degrabă decât idei identice”, a declarat Kuniaki Yanagisawa, primul autor al cercetării de la Universitatea Kobe din Japonia.
El a spus că rezultatele ar putea aduce lumină asupra descoperirilor anterioare care au arătat că optimiștii tind să aibă mai mult succes social.
„Ceea ce ne spune acest [nou studiu] este că fundamentul succesului lor social ar putea fi această realitate comună”, a adăugat el, conform The Guardian.
Citeşte şi: Care sunt cele patru spitale nou introduse în tratamentul AVC. Accesul rapid e esenţial
„Nu este vorba doar de a avea o atitudine pozitivă; ci de faptul că creierele lor sunt literalmente pe aceeași lungime de undă, ceea ce ar putea permite o conexiune mai profundă, mai intuitivă.”
În lucrarea Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii au declarat că au cerut unui număr de 87 de participanți să completeze un chestionar pentru a-și exprima optimismul.
Fiecare participant a fost supus și unui RMN cerebral, în timpul căruia i s-a cerut să-și imagineze diverse evenimente viitoare posibile, unele dintre ele pozitive – cum ar fi o „călătorie epică în jurul lumii” – în timp ce altele neutre sau negative, cum ar fi concedierea.
Citeşte şi: Studiu revoluționar. Creierul uman produce neuroni noi până la vârste înaintate
Un subset de participanți a fost rugat să-și imagineze scenarii legate de moarte.
Echipa a descoperit că participanții mai optimiști au prezentat asemănări mai mari în tiparele activității cerebrale într-o regiune implicată în gândirea orientată spre viitor, numită cortexul prefrontal medial (MPFC).
Yanagisawa a spus că o posibilitate ar fi că activitatea cerebrală mai diversă în rândul pesimiștilor reflectă un set mai variat de preocupări atunci când se gândesc la scenarii negative.
Citeşte şi: A fost găsit incoerent. Unde dispăruse un cioban, în creierii munţilor? Nu mai răspundea la telefon
Totuși, el a spus că o altă posibilitate ar fi aceea că optimiștii își priveau viitorul într-un cadru comun de obiective acceptate social, de care pesimiștii s-ar putea simți deconectați din motive personale, ceea ce înseamnă că fiecare dintre ei avea un mod diferit de a gândi despre viitor.
Cercetătorii au spus că rezultatele au paralele cu primul vers din romanul Anna Karenina al lui Lev Tolstoi: „Familiile fericite sunt toate la fel; fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei”.
„Pe baza acestui principiu, propunem că indivizii optimiști sunt toți la fel, dar fiecare individ mai puțin optimist își imaginează viitorul în felul său”, a scris echipa.
Optimiştii au o cognitivitate superioară
Cercetătorii au descoperit, de asemenea, că tiparele activității cerebrale din MPFC au prezentat diferențe mai clare pentru evenimentele viitoare pozitive și negative la optimiști.
„Acest lucru sugerează că optimiștii nu numai că «gândesc la fel» într-un sens structural, dar procesează și informațiile emoționale despre viitor în mod diferit, având o capacitate mai mare de a separa ceea ce este bun de ceea ce este rău, ceea ce i-ar putea ajuta să rămână rezilienți”, a spus Yanagisawa.
El a spus că studiile anterioare au asociat acest tip de separare mai clară cu un mod de gândire mai abstract, mai distant din punct de vedere psihologic, despre evenimentele negative.
Optimiştii nu au aceleaşi gânduri, când gândesc în acelaşi mod
„Nu spunem că optimiștii au gânduri identice despre viitor sau că își imaginează exact aceleași scenarii”, a spus Yanadisawa. „Mai degrabă, ceea ce am descoperit este că creierele lor reprezintă evenimentele viitoare într-un mod similar, în special în modul în care disting între posibilitățile pozitive și cele negative.
Așadar, deși nu am spune că au aceleași gânduri, putem spune că par să gândească în același mod – din punct de vedere structural.”
Profesorul Lisa Bortolotti de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie, care nu a fost implicată în studiu, a declarat că studiul sugerează că optimiștii își imaginează evenimentele negative viitoare în detalii mai puțin vii și concrete decât pe cele pozitive, ceea ce înseamnă că astfel de scenarii potențiale îi afectează mai puțin.
Optimiștii au tipare cerebrale similare atunci când se gândesc la viitor. Aşa arată scanările - Foto: Pexels/cottonbro studio
„Aceste descoperiri ar putea sugera că optimismul nu echivalează cu o formă de iraționalitate sau de distorsiune a realității, deoarece nu schimbă modul în care vedem lucrurile acolo, ci modul în care aceste lucruri ne influențează”, a adăugat ea.
Bortolotti a spus că presupunerea că lucrurile nu vor merge prost nu aduce beneficii dacă ne lasă nepregătiți pentru provocări, dar a remarcat că optimismul funcționează atunci când ne motivează să ne atingem obiectivele.
„Imaginarea unui rezultat pozitiv în detaliu ca fiind fezabil și dezirabil ne face să îl prețuim și să muncim pentru el, crescând în cele din urmă probabilitatea de a-l obține”, a spus ea.
