Guvernul PSD nu vrea miliardele lui Juncker

DE Mircea Marian | Actualizat: 11.08.2018 - 12:46

Așa numitul plan Juncker permite Băncii Europene de Investiții să finanțeze operațiuni cu grad mai mare de risc, întreprinderi mici și mijlocii și proiecte inovative.

SHARE

Comisia Europeană garantează investiția, prin FEIS. România a atras doar 430 de milioane de euro din fondurile puse la dispoziție în cadrul Fondului European de Investiții Strategice. Țara noastră se află pe locul 22 în ceea ce privește investițiile declanșate prin absorbția fondurilor, potrivit datelor oficiale ale Comisiei Europene, cu doar 430 de milioane de euro, dar cei mai mulți bani s-au dus într-un proiect ArcelorMittal, comun cu Belgia, Franța, Polonia, Cehia, Luxemburg și Spania. 

Compania producătoare de oțel – care se va retrage din România – a primit 350 de milioane de euro pentru cercetare-dezvoltare. Dacă scădem acest proiect, Bucureștiul rămâne cu doar 185 de milioane de euro primiți prin planul Juncker.

BRUA, finanțat cu banii BEI

Cel mai mare proiect finanțat în România este construcția gazoductului BRUA, pentru care a primit 100 de milioane de euro. Costul total este de 500 de milioane de euro și constă în construirea unei conducte de gaz de 478 de kilometri, de la Podișor, în apropierea Bucureștiului, până la Recaș, aproape de granița cu Ungaria. UE a cerut ca această conductă să evite zonele în care ar avea un impact negativ asupra mediului.

Banca Unicredit a primit 50 de milioane de euro pentru finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii inovative și care creează locuri de muncă. Greenfiber International a beneficiat de opt milioane de euro pentru a recicla PET-uri și aparate electrice uzate. Agricover Credit va avea la dispoziție 20 de milioane de euro pentru a acorda credite agricultorilor, iar Centrul Medical Unirea a primit 15 milioane de euro pentru extindere. 

Acestea sunt toate proiectele pentru care România a primit finanțare: șase, cu tot cu Arcelor Mittal. Mai sunt două proiecte aprobate, dar nesemnate, unul fiind pentru trecerea la televiziunea digitală. Societatea de Radiocomunicații – o companie de stat din cadrul Ministerului Comunicațiilor – va atrage finanțare europeană de zece milioane de euro, din totalul de 20 de milioane de euro. 

Polonia: 3,5 miliarde euro

Pentru comparație, Polonia a primit finanțări de 3,5 miliarde de euro prin planul Juncker. O companie de distribuție a energiei electrice, Energa, a obținut 250 de milioane de euro – din totalul de 814 milioane de euro, cât costă întregul proiect – pentru modernizarea rețelei, inclusiv instalarea de contoare inteligente. La Cracovia, va fi modernizată rețeaua de tramvai – inclusiv prin construirea unor tuneluri – în cadrul unui proiect de 227 milioane de euro, din care 93 de milioane de euro prin planul Juncker.

Polonia are proiecte de 2,8 miliarde de euro – din care 150 de milioane de euro vin prin fondul european de investiții – împreună cu Germania, Suedia sau alte state pentru dezvoltarea producției de energie curată, precum cea eoliană. 

În plus, guvernul de la Varșovia, deși este unul considerat a fi de dreapta, a cerut finanțare europeană pentru 1.300 de locuințe sociale, primind 33 de milioane de euro, adică jumătate din valoarea întregii investiții. 

Grecia: 2,67 miliarde euro

Guvernul de la Atena a obținut de la BEI, cu garanția UE, 250 de milioane de euro, din 400 de milioane de euro necesari, pentru a moderniza aeroporturile regionale pe care urmează să le privatizeze. Executivul lui Tsipras speră ca astfel să dezvolte turismul. 

Telekom Grecia – care este acționar și la Telekom România – a atras 150 de milioane de euro din fondul Juncker pentru dezvoltarea capacității de transmitere de date în rețelele mobile. Producătorii de carne și lapte din Creta obțin 15 milioane de euro pentru a dezvolta produse premium și pentru a crește exporturile. 

Alfa Bank a primit 250 de milioane de euro pentru co-finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii. A trecut de etapa de aprobare, dar n-a fost semnată încă, finanțarea conductei de gaze TAP, care pleacă de la granția Greciei cu Turcia și ajunge în Italia, via Albania. Valoarea finanțării încă n-a fost făcută publică. Grecia speră să atragă prin planul Juncker investiții de zece miliarde de euro.

Spania: 7,3 miliarde euro

Spania a primit 400 de milioane de euro (din totalul proiectului, de 852 milioane de euro) pentru a moderniza 28 de aeroporturi. Proiectul va îmbunătăți securitatea aeroportuară, prin achiziționarea de detectoare de explozibili și sisteme de verificare a bagajelor. 

125 de milioane de euro au venit, prin planul Juncker, pentru extinderea rețelei de gaze, 50 de milioane de euro pentru o fermă de energie eoliană și 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea rețelei de autobuze din Las Palmas, în Gran Canaria. 

Uniunea Europeană va a corda 30 de milioane de euro, din 60, pentru cercetare-dezvoltare în dezvoltarea unor trenuri de navetiști sau de mare viteză. Compania suedeză Ericsson a atras 250 de milioane de euro (prima tranșă) pentru cercetare în vederea dezvoltării rețelei de transmitere de date mobile 5G. Proiectul se desfășoară în Spania, Irlanda și Suedia. Tranșa a doua a finanțării UE va fi tot de 250 de milioane de euro. 

Italia: 8,2 miliarde euro

Telekom Italia a atras o finanțare de 500 de milioane de euro (din costul total de 1,8 miliarde) pentru a-și extinde rețeaua de transmisie de date prin cablu la șapte milioane de locuințe. Aproape o treime din investițe va fi focusată pe cea mai săracă zonă din Italia, Mezzogiorno, zona care cuprinde, printre altele,
Sicilia, Sardinia sau Calabria. Regionala de căi ferate Trentitalia (care include Toscana, Piemont și Veneto, printre altele) a obținut 300 de milioane d euro (din 709 milioane de euro, valoarea proiectului) pentru a cumpăra trenuri. Planul Juncker oferă 200 de milioane de euro către compania Grimaldi pentru a cumpăra nave cargo, care vor asigura legătura cu America de Nord, iar Dolomiti Energia va primi 100 de milioane de euro pentru mici hidrocentrale în nord-estul Italiei, în regiunea Trento. 

Franța: 10,4 miliarde euro

Pentru a construi un aeroport în mica insulă Reunion din Oceanul Indian, Franța a primit 100 de milioane de euro de la UE. Aerportul Roland Garros va avea, astfel, o capacitate de 3,5 milioane de pasageri pe an. Cu 600 de milioane de euro, din care 229 de milioane de euro prin planul Juncker, guvernul de la Paris va realiza centura Strasbourgului, o rută de 24 de kilometri la vestul orașului. 

Circa 700 de comune din Alsacia vor avea acces la internet de mare viteză, între 30 Mbs și 100 Mbs, printr-un proiect finanțat de UE cu 152 de milioane de euro, din 342 de milioane. Tot pentru acces la internet de mare viteză, Franța a atras, pentru regiunea Pas de Calais, 184 de milioane de euro, fonduri europene care vor co-finanța o investiție de 478 milioane de euro.

Ce este „planul Juncker“

Fondul European de Investiții Strategice este o garanție bugetară a UE, oferindu-i Băncii Europene de Investiții primul nivel de protecție. Cu alte cuvinte, BEI este în măsură să ofere finanțare pentru proiecte care prezintă un risc mai ridicat decât în mod normal, explică site-ul Comisiei Europene.
„Un comitet de investiții independent utilizează criterii stricte pentru a decide dacă un proiect este eligibil pentru sprijin din partea FEIS. Nu există cote în funcție de sector sau de țară. Finanțarea este oferită doar în funcție de cerere“, arată Comisia Europeană.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2018 NEWS INTERNATIONAL S.A.