Goana după active tangibile. De ce blochează românii averile în imobiliare și lingouri de aur?
Românii resping volatilitatea piețelor financiare moderne. Un studiu recent arată că obsesia istorică pentru proprietate imobiliară și avântul galopant al aurului fizic de investiție au devenit principalele arme de apărare împotriva inflației.
Banii își pierd valoarea mai repede decât poate corecta sistemul bancar dobânzile la depozite. În acest peisaj dominat de nesiguranță macroeconomică, investitorul de rând din România refuză speculațiile abstracte și se refugiază în active pe care le poate atinge fizic.
Căutarea randamentelor de neatins a fost înlocuită complet de o strategie rigidă de conservare a capitalului.
Citeşte şi: 10.000 $ va costa uncia de aur, până în anul 2030. Criza Iranului a generat un episod de panică de piaţă
Piața românească de retail financiar este inundată de opțiuni variate, de la acțiuni pe burse internaționale, ETF-uri hi-tech, fonduri mutuale, până la obligațiuni guvernamentale sau crypto.
Fiecare instrument promite multiplicarea averii, dar majoritatea vine la pachet cu o volatilitate pe care publicul local o digeră greu. Teama de un nou blocaj economic dictează deciziile de plasament.
Goana după active tangibile. De ce blochează românii averile în imobiliare și lingouri de aur?
Siguranța financiară imediată a devenit un obiectiv mai important decât profitul speculativ pe termen mediu. Nevoia de control și dorința de a lăsa moșteniri concrete domină comportamentul de economisire.
Românii caută mecanisme imune la prăbușiri instituționale, plasându-și resursele în instrumente care nu depind de performanța directă a unei singure companii de pe Bursă.
Studiul realizat recent de Tavex, privind comportamentul de economisire, confirmă o realitate dură: 86% dintre românii care pun bani deoparte sunt motivați exclusiv de siguranța în fața unor situații neprevăzute.
Citeşte şi: Investitorii fug în masă! Aurul și argintul se prăbușesc pe fondul tensiunilor cu Iran
Goana după îmbogățire rapidă este un mit contrazis de date, prioritatea fiind crearea unor plase de siguranță patrimoniale pentru familie.
Capitalul românesc caută stabilitate structurală, nu promisiuni de dividende volatile.
„O administrare sănătoasă a finanțelor personale nu ar trebui să înceapă cu întrebarea care investiție poate aduce cel mai mare câștig”, explică Victor Dima, manager de Trezorerie la Tavex România, subliniind importanța împărțirii banilor între lichidități și active de conservare.
Foto 2
Tradiția românească plasează cărămida pe primul loc când vine vorba despre protecția împotriva devalorizării monetare. Cumpărarea unei locuințe este văzută istoric ca un pilon de stabilitate financiară indiscutabil.
Totuși, pragul uriaș de intrare pe piața imobiliară și costurile administrative ascunse forțează o reorientare masivă a micilor investitori.
Citește și: De ce nu a crescut aurul după escaladarea războiului din Orient și la cât ar putea ajunge prețul per gram
Metalul galben câștigă teren rapid și ajunge din urmă apetitul pentru apartamente. Când sunt întrebați ce activ protejează cel mai bine puterea de cumpărare, 21% dintre respondenți indică imobiliarele.
20% aleg direct aurul de investiții și alte metale prețioase. Diferența de doar un procent arată o schimbare profundă de paradigmă financiară.
Deși ambele active oferă confortul deținerii unui bun tangibil, ele deservesc strategii total diferite. Un apartament generează chirii, dar este greu de lichidat într-o criză majoră.
Cum e aurul pentru investiţii
În schimb, aurul de investiții este compact, nu produce costuri de mentenanță, nu este măcinat de degradare fizică și poate fi acumulat treptat prin achiziții succesive.
„Sentimentul de control devine cu atât mai valoros atunci când obiectivul nu este profitul pe termen scurt, ci protejarea patrimoniului familiei”, afirmă Victor Dima.
Aurul fizic funcționează ca un instrument de diversificare extrem de agil, fiind tranzacționat global și ușor de convertit în numerar în orice colț al lumii.
94% dintre români sunt proprietari
Fenomenul este strâns legat și de goana istorică după proprietate. Datele Eurostat arată că 94% dintre români sunt proprietarii locuințelor în care trăiesc, plasând România pe primul loc în Uniunea Europeană, unde media este de doar 68%.
Acest profil cultural ultra-conservator explică respingerea firească a chiriilor și a activelor pur virtuale.La polul opus, piețe dezvoltate precum Germania preferă statutul de chiriaș, lăsând capitalul liber pentru alte vehicule financiare mai agresive.
Deținerea fizică prevalează
În România, deținerea fizică a bunului rămâne sfântă. Transmiterea averii către generațiile următoare se face prin bunuri imobile sau prin metale nobile care nu pot fi șterse de o criză bancară.Adevărata imunitate în fața inflației nu vine însă din blocarea tuturor resurselor într-un singur coș.
Echilibrul perfect presupune deținerea unei rezerve lichide pentru urgențe, imobile pentru predictibilitate și aur fizic pentru conservarea valorii pe termen lung.
Această rețetă asimetrică devine noul standard de supraviețuire pentru clasa medie.
