Euractiv despre România: Ţară frumoasă, cultural bogată, aflată în dezastru economic total

"Iată o întrebare", scrie Euractiv: "Care țară frumoasă și bogată din punct de vedere cultural din UE vorbește o limbă romanică, este afectată de instabilitate politică și se află într-un dezastru economic total?".

Apoi continuă astfel: "Dacă ați răspuns „Franța”, felicitări – cu siguranță nu greșiți. Dar câți dintre voi v-ați gândit la România? (Sau, mai degrabă, v-ați fi gândit la ea, dacă nu ați fi citit titlul acestui articol?)

Într-adevăr, având în vedere torențele de cerneală care s-au vărsat pe marginea deficitului bugetar crescând al Parisului, în ultimele luni, lipsa (relativă) de interes european față de evoluțiile economice de la București – care, în mod ironic, este cunoscut și sub numele de „Micul Paris al Estului” – este destul de uimitoare.

România: Ţară frumoasă, cultural bogată, în dezastru economic total

În primul rând, deficitul bugetar al României a fost de departe cel mai mare din UE, anul trecut, de 9,3% din PIB-ul anual.

Aceasta este mai mult decât triplul limitei fiscale oficiale de 3%, stabilite de Bruxelles, și face ca deficitul de venituri de 5,8% al Franței să pară dacă nu mic, atunci cel puțin considerabil mai puțin gigantic.

Pe de altă parte, costurile de împrumut ale României sunt mult peste cele ale Franței, randamentul obligațiunilor pe zece ani ale Bucureștiului oscilând în prezent în jurul a 7,4% - mai mult decât dublul ratei de 3,6% plătite de Paris.

Citeşte şi: România poate încheia anul cu 8,49% deficit bugetar. Aşa a convenit cu Comisia Europeană

Și mai insidios este însă modul în care problemele economice ale României – care includ inegalitatea profund înrădăcinată, nivelurile ridicate de corupție și deteriorarea infrastructurii și serviciilor publice – exacerbează criza politică acută a țării", scrie Euractiv, apoi continuă:

"Spre deosebire de Franța – care este prinsă în propria luptă din ce în ce mai disperată împotriva extremismului politic – forțele de extremă dreapta din România au câștigat deja alegerile naționale.

Aceasta prin victoria populistului pro-rus și pro-NATO Călin Georgescu, în primul tur al alegerilor prezidențiale din noiembrie anul trecut.

Citeşte şi: Alexandru Nazare: TVA nu va crește momentan. Rectificarea bugetară, discutată cu Comisia Europeană

„Un factor semnificativ al sprijinului pentru extrema dreaptă din România este eșecul establishmentului politic de a reforma modelul economic defectuos al țării”, a remarcat recent, în Foreign Affairs, Veronica Anghel, profesoară la Institutul Universitar European.

Analiștii avertizează că victoria la limită a candidatului liberal și pro-occidental Nicușor Dan asupra unui alt contracandidat de extremă dreapta, în alegerile repetate din mai, nu a făcut decât să ofere națiunii de la Marea Neagră, crucială din punct de vedere strategic, timp limitat pentru a-și pune ordine în situația economică.

„Ordinea liberală din România a supraviețuit deocamdată”, a spus Anghel. „Dar se află pe un teren alarmant de fragil.”

Un fiasco fiscal

Dar poate fi reparată economia distrusă a Bucureștiului? Și poate fi consolidat terenul său politic fragil? Primele semne sunt departe de a fi promițătoare.

Guvernul de coaliție centrist al țării, condus de premierul numit de Nicuşor Dan, Ilie Bolojan, a fost marcat de lupte interne privind amploarea și specificul pachetului său de austeritate.

Acesta include creșteri abrupte ale TVA la produse esențiale, precum alimentele, reduceri ale investițiilor publice și înghețarea pensiilor și a salariilor din sectorul public.

Citeşte şi: Expert BNR: Suntem pe marginea prăpastiei. Opoziția la reducerea cheltuielilor publice este acerbă

În ciuda acestor măsuri – care s-au confruntat cu o rezistență înverșunată din partea companiilor, a grupurilor sindicale și a multor cetățeni – Bolojan a recunoscut la începutul acestei săptămâni că deficitul bugetar al României va scădea numai la 8,4%, în acest an.

Este mult peste obiectivul de 7%, convenit inițial cu Comisia Europeană.

Anunțul, care a venit după o întâlnire cu comisarul UE pentru Economie, Valdis Dombrovskis, la Bruxelles, face de asemenea din ce în ce mai puțin probabil ca Bucureștiul să își atingă obiectivul de deficit de 6%, anul viitor.

Aceasta sporeşte astfel riscul sancțiunilor financiare ale UE și îngrijorează și mai mult investitorii. Poate că un pericol și mai mare decât eșecul planului fiscal este însă că acesta funcționează deloc.

Ar putea alimenta sentimentul anti-UE

În special, măsurile de austeritate ar putea agrava criza politică a țării prin alienarea și mai multă a cetățenilor deja profund alienați.

În cel mai rău caz, acest lucru s-ar putea extinde și ar putea alimenta sentimentul anti-UE în Ucraina și Moldova vecine.

(n. red.: Aceasta din urmă, apropo, a organizat alegeri parlamentare cruciale, în acest weekend. Care au dus la un rezultat îmbucurător pro-Europa şi anti-Rusia.)

Impactul austerităţii ar putea fi mai accentuat

În plus, neatingând ținta inițială de deficit, pentru acest an, ajustarea fiscală a României. în lunile următoare, riscă să fie atât de strictă, încât s-ar putea dovedi autodistructivă din punct de vedere economic.

Repetând aceste îngrijorări, ING Research a avertizat recent că impactul măsurilor de austeritate asupra creșterii economice „ar putea fi mai accentuat decât se aștepta”.

Aceasta ar putea împinge România „într-o recesiune tehnică, ceea ce, în mod ironic, ar afecta veniturile fiscale și ar îngreuna atingerea obiectivelor de deficit”.

Să fie România noua Grecie?

Pentru cei peste o anumită vârstă, discuțiile despre o astfel de „capcană de autocorecție fiscală” le vor suna probabil familiar.

Ar putea fi România, de fapt, nu doar o altă Franță, ci o nouă versiune a Greciei – care a suferit perioade similare de măsuri de austeritate excesiv de dure, în timpul crizei Zonei Euro?

Mai mult, dacă Atena aproape a declanșat colapsul economic al Europei, în anii 2010, de ce nu ar fi putut Bucureștiul să o facă în anii 2020?

Fantomele crizelor din Zona Euro, din trecut

Din fericire, nu trebuie să ne facem prea multe griji.

În primul rând, deși nivelurile deficitului din România sunt extrem de ridicate, nivelurile datoriei sale rămân remarcabil de scăzute – cel puțin conform standardelor europene.

Raportul datorie-PIB, de 55,8%, deși crește rapid, este mult sub plafonul oficial de 60% al UE și sub media UE mai largă, de 81,8%.

Prin comparație, raportul datorie-PIB al Greciei era de aproape 130%, la începutul crizei din Zona Euro, în anul 2009.

România nu e stat membru Zona Euro

În al doilea rând, deși pachetul de austeritate al României este probabil să dăuneze creșterii economice, este aproape sigur că acesta va fi mult sub nivelul contracției uriașe de 25% pe care a suferit-o Grecia în ultimul deceniu.

(De fapt, ING preconizează că economia României va crește cu 0,3% în acest an și cu 1,7% în 2026.)

În al treilea rând, și poate chiar mai important, România nu este membră a Zonei Euro, formate din 20 de țări, ceea ce îi oferă un avantaj suplimentar.

Nu prezintă riscuri majore

Ea poate să-şi adapteze politica monetară la stimularea creșterii economice și limitează riscul de influenţe financiare în restul zonei monedei unice.

„În opinia mea, deficitul României nu prezintă riscuri majore pentru UE, iar riscurile pentru România sunt oarecum limitate”, a declarat Zsolt Darvas, cercetător senior la Bruegel, un think-tank specializat în politici ale UE.

Darvas a adăugat că piețele financiare nu par să creadă că un colaps de tip grecesc este iminent, costurile de împrumut ale României fiind în prezent de aproximativ șase ori mai mici decât cele ale Greciei, în perioada de vârf a crizei din Zona Euro, când randamentul obligațiunilor sale pe 10 ani a atins un vârf de 44%.

Palatul Parlamentului, sediul puterii legiislative din România - Foto: Freepik/frimufilms

„Piețele financiare evaluează că datoria României este mai costisitoare decât cea a Franței și Italiei și, evident, decât cea a Germaniei”, a spus Darvas.

„Dar acestea nu semnalează că România este expusă riscului unui colaps fiscal iminent – ​​probabil pentru că piețele se așteaptă ca ajustarea fiscală să fie făcută.”

O comparație cu Grecia din anii 2010 este însă aproape sigur potrivită – și anume, eforturile de reducere a deficitului bugetar ale României vor agrava probabil instabilitatea politică, în următorii ani.

Această dinamică este desigur resimțită și de francezi, astăzi. Ar trebui să le urăm tuturor mult succes – cu siguranță vor avea nevoie de el".