Dunărea scade dramatic. Seceta lovește energia României și pune reactoarele de la Cernavodă în dificultate
Seceta a transformat Dunărea dintr-o problemă hidrologică într-una energetică. Debitul fluviului se apropie de minime istorice, producția hidro este afectată, iar Cernavodă funcționează sub presiune, într-o vară în care sistemul energetic este deja solicitat.
Dunărea a ajuns în această vară la unul dintre cele mai mici debite din ultimele decenii, iar efectele nu se mai văd doar în navigație, agricultură sau alimentarea cu apă. Seceta a ajuns să afecteze direct și sistemul energetic al României.
Citește și: VIDEO Plan de criză la Cernavodă: Premierul Bolojan pompează apă pentru a salva Reactorul 2
Dunărea scade dramatic. Cum pune seceta presiune pe energia României și Cernavodă
Sâmbătă, Dunărea înregistra la intrarea în țară un debit de 1.550 de metri cubi pe secundă, de aproximativ trei ori mai mic decât media multianuală pentru luna iulie, de 4.700 mc/s, și mult sub media lunii august, de 3.900 mc/s. Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, debitul este cu aproximativ 25% mai mic.
Citește și: Dunărea scade cu 2-3 cm pe zi la Cernavodă. Apele Române: Centrala mai poate funcționa 4-5 zile, la limită
Specialiștii de la Administrația Națională Apele Române avertizează că situația se poate înrăutăți. Potrivit prognozei Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, pe 6 august, debitul Dunării la intrarea în țară ar putea coborî sub 1.600 mc/s, minimul înregistrat în august 2003.
„România traversează una dintre cele mai dificile perioade hidrologice din ultimele decenii”, avertizează Apele Române, care consideră că următoarele două săptămâni sunt critice din punct de vedere hidrologic.
Un reper istoric trebuie însă privit cu atenție. În ianuarie 1985 s-au înregistrat aproximativ 1.400 mc/s, însă specialiștii spun că valoarea nu este comparabilă cu situația actuală, deoarece atunci scurgerea apei fusese blocată de formațiunile de gheață de pe Dunăre.
Vestea bună este că în Austria au căzut în ultimele zile precipitații care au crescut debitele unor râuri. Efectul lor va ajunge la intrarea Dunării în România în aproximativ șapte zile și în zona Cernavodă după alte aproximativ cinci zile. Până atunci, specialiștii estimează cel mult o staționare sau o ușoară creștere a debitului, spre 1.600 mc/s, o valoare care rămâne însă mult sub media lunii august.
Pentru sistemul energetic, fiecare scădere contează. La Porțile de Fier, una dintre cele mai importante surse de producție hidro ale României, un debit mai mic înseamnă și mai puțină apă disponibilă pentru producerea de energie.
Citește și: După problemele din România, nivelul scăzut al Dunării afectează și centralele nucleare din Ungaria
În același timp, nivelul Dunării a devenit o problemă pentru centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, care folosește apa fluviului în sistemele de răcire.
Pe 28 iulie, Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită controlat din cauza debitului scăzut al Dunării. Măsura a fost luată pentru a permite menținerea în funcțiune a Unității 2. Fiecare reactor are o putere instalată de aproximativ 700 MW, astfel că oprirea unuia înseamnă scoaterea temporară din sistem a unei capacități importante de producție.
Unitatea 2 a fost, la rândul ei, în pericol de oprire, dar a rămas conectată la Sistemul Energetic Național după verificările efectuate de specialiști. Între timp, nivelul Dunării la Cernavodă continuă să scadă cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi. Apele Române estimează că, în condițiile actuale, centrala poate funcționa la limită încă aproximativ 4-5 zile.
Miza este mare. Cele două reactoare de la Cernavodă au împreună aproximativ 1.400 MW și asigură în condiții normale circa o cincime din producția de electricitate a României.
Autoritățile încearcă să aducă apa spre Cernavodă
Pentru menținerea condițiilor necesare producției de energie nucleară, autoritățile pregătesc o intervenție neobișnuită pe Dunăre. După finalizarea măsurătorilor batimetrice realizate de Forțele Navale, urmează să fie încercată scufundarea controlată, în amplasamente prestabilite, a unor barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră.
Scopul este dirijarea unui volum mai mare de apă către Dunărea Veche, dinspre Brațul Bala, prin realizarea unui dig de dirijare. Administrația Fluvială a Dunării de Jos a început, în paralel, lucrări de dragaj pe sectorul Dunărea Veche – Brațul Bala.
Citește și: Ilie Bolojan: "Românii să reducă consumul de curent electric seara. Va trebui să importăm masiv"
Apele Române avertizează însă că intervenția este complexă și implică riscuri tehnice semnificative. La nivelurile extrem de scăzute ale Dunării, există posibilitatea ca efectul hidraulic urmărit să nu fie atins în totalitate. Lucrările pot provoca și o creștere temporară a turbidității apei.
Problema apare într-un moment în care și producția hidro este afectată de secetă, iar consumul poate crește în perioadele de caniculă. Când o parte din producția internă devine indisponibilă, diferența trebuie acoperită din alte surse, inclusiv prin importuri.
Piața de energie a oferit deja în această vară un exemplu al presiunii care poate apărea în perioadele de consum ridicat. Pe 30 iunie, în intervalul 19:00–19:15, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare a ajuns la 5.321 lei/MWh, un record pentru piața spot din România. Media prețului pentru întreaga zi a fost de aproximativ 1.537 lei/MWh.
Recordul nu poate fi pus pe seama Dunării. A fost rezultatul mai multor factori, între care consumul ridicat, producția redusă din anumite surse și dezechilibrul dintre cerere și oferta disponibilă în orele de vârf. Episodul arată însă cât de repede poate deveni scumpă energia atunci când sistemul are mai puțină producție disponibilă.
Seceta afectează între timp și alte zone ale țării. Râurile interioare din vest, Oltenia, Muntenia și Moldova au debite sub valorile specifice perioadei, iar în unele sectoare din Crișana se manifestă deja fenomene de secare. Apele Române avertizează că, în anumite zone rurale, pot fi necesare restricții temporare în alimentarea cu apă.
În principalele 40 de lacuri de acumulare, coeficientul de umplere este de aproximativ 70%, aceasta fiind rezerva strategică pentru alimentarea populației.
Pentru România, criza Dunării înseamnă astfel mai mult decât o apă mică. În aceeași vară, fluviul afectează navigația, irigațiile, agricultura, producția hidro și funcționarea centralei de la Cernavodă.
Iar următoarele două săptămâni pot fi decisive. Dacă debitul continuă să scadă, România va trebui să gestioneze simultan mai puțină apă, mai puțină producție din unele surse și o presiune mai mare asupra sistemului energetic.
