Această mișcare face parte dintr-o inițiativă mai amplă a guvernului de la Budapesta, de a gestiona creșterea populației în zonele care se confruntă cu schimbări demografice rapide, cum ar fi Budapesta și regiunea lacului Balaton.
Un proiect de lege care se așteaptă să intre în vigoare până la 1 iulie 2025 ar acorda municipalităților locale o mai mare autoritate, pentru a reglementa proprietatea și înregistrările de rezidență, cu potențiale consecințe pentru piața imobiliară.
Imobiliare: Cum îi opreşte Viktor Orban pe români să cumpere casele ieftine din Ungaria
Legea, aflată în prezent în consultare publică, își propune să abordeze provocările cu care se confruntă comunitățile care se luptă cu un aflux de noi veniți, scrie 24.hu, pe baza raportului recent publicat de ingatlan.com.
Tibor Navracsics, ministrul Dezvoltării Regionale, a propus ca municipalităților să li se acorde cinci instrumente legale, pentru limitarea creșterii populației și reducerea tensiunilor dintre localnici și nou-veniți.
Legea este destinată în primul rând zonelor în care migrația a fost deosebit de mare, inclusiv periferia Budapestei, zona lacului Velence și părțile de est ale lacului Balaton.
Citeşte şi: Ungaria s-a prăbușit în recesiune economică. Cum a scăpat România la mustaţă?
Potrivit experților imobiliari, legea propusă de ministrul Dezvoltării ar permite municipalităților să impună condiții privind achiziționarea de proprietăți sau chiar să le interzică definitiv, în anumite zone, conform Daily News Hungary.
Cu toate acestea, acest lucru nu s-ar aplica universal, deoarece autoritățile locale pot alege dacă adoptă sau nu restricțiile. În unele cazuri, proprietățile construite în ultimul deceniu pot să nu fie supuse acestor reguli.
Este, aşadar, libera alegere a oricărei muncipalităţi de a interveni în regimul de taxare, în toată Ungaria. Asta i-ar putea afecta pe românii care cumpără proprietăţi.
Citeşte şi: Efectul Schengen. Românii fug în Ungaria pentru case de 30.000 €, de două ori mai ieftin ca în ţară
De la intrarea României în Spaţiul Schengen, o tendinţă s-a accentuat: casele din estul Ungariei, de la frontiera cu România, au un preţ mult mai scăzut decât cele din vestul României, care sunt în top, la noi în ţară.
În ianuarie, datele site-ului imobiliar românesc imobiliare.ro au arătat că prețurile proprietăților în Cluj-Napoca (Kolozsvár) au fost în medie de 3.000 de euro pe metru pătrat.
În Timișoara (Temesvár), prețul a fost de 1.700 de euro, iar în Oradea de 1.600 de euro. În plus, mulți români își primesc salariile în moneda locală (leu).
Citeşte şi: Super ofertă! O casă de vânzare în Ungaria costă cât un loc de parcare în România
Drept urmare, mulți cumpărători de case din orașe precum Cluj-Napoca (Kolozsvár), Oradea (Nagyvárad), Arad și Carei (Nagykároly) se îndreaptă către Ungaria, unde pot găsi prețuri mult mai mici.
Debrețin este cel mai popular oraș, unde prețurile medii au ajuns la 890.000 HUF ( 2180 EUR ) pe metru pătrat în ianuarie.
Orașele mai mici din județul Hajdú-Bihar, cum ar fi Biharkeresztes (sub 300.000 HUF/m², 736 EUR ) și Berettyóújfalu (peste 400.000 HUF/m², 980 EUR ), au atras, de asemenea, un interes semnificativ: cererile s-au triplat în Biharkeresztes.
Cât un loc de parcare din Bucureşti
Mai apoi, un bărbat din Ungaria a anunțat pe o platformă de socializare că vinde o casă cu teren. Proprietatea se află la 15 km de Vama Borș și la 30 km de Oradea. Astfel că cei care vor să se mute la țară pot face naveta, dacă vor.
Prețul este acceptabil: cam cât costă un loc de parcare în ansamblurile rezidențiale din București. Legislația s-a confruntat cu critici din partea investitorilor, cu îngrijorarea că ar putea înjumătăți prețurile proprietăților în aceste regiuni.
Un aspect cheie al legii este că municipalitățile ar putea cere noilor veniți să plătească contribuții semnificative, potențial de milioane de forinți, pentru a finanța infrastructura și serviciile locale.
Bani pentru investiţii locale
Prețurile imobiliarelor din zonele căutate, cum ar fi aglomerația Budapesta și Balaton, au atins medii de aproximativ 100 de milioane de forinţi (adică de 245.000 de euro), stârnind îngrijorări cu privire la accesibilitatea pentru locuitorii locali.
Aceste contribuții ar putea fi folosite pentru a îmbunătăți facilitățile locale, oferind o oarecare ușurare comunităților care se confruntă cu creșterea rapidă a populației.
Cumpărătorii străini au fostun punct de interes în dezbatere, deoarece au adesea o putere de cumpărare mai mare, în comparație cu cumpărătorii locali.
Casă la ţară - Foto: Pexels/Oleksiy Konstantinidi (imagine cu caracter ilustrativ)
În centrul Budapestei, de exemplu, aproape 25% dintre achizițiile de proprietăți sunt făcute de străini.
Conform legii propuse, municipalitățile ar putea decide să impună taxe pe proprietate sau restricții de cumpărare cumpărătorilor străini, contribuind potențial la reducerea creșterii prețurilor și oferirea de finanțare suplimentară, pentru bugetele locale.
Proiectul de lege a stârnit dezbateri, dar introducerea sa ar putea semnala o schimbare în modul în care Ungaria își gestionează piața imobiliară și dinamica populației, cu accent pe menținerea identităților locale și a locuințelor, la prețuri accesibile pentru rezidenți.
