Cu cât vor creşte preţurile anul viitor. Rămânem campionii inflaţiei

Cu cât vor creşte preţurile anul viitor. Rămânem campionii inflaţiei. BNR spune că avem toate șansele să reintrăm în intervalul-țintă de inflaţie, chiar din T1 2025.

Atunci, inflația este proognozată să ajungă la 3,3%, spune Dan Suciu, purtător de cuvânt al Băncii Naţionale a României.

Cu cât vor creşte preţurile anul viitor. Rămânem campionii inflaţiei

România continuă să aibă una dintre cele mai mari inflații din UE, cu toate că impactul prețurilor la Energie a fost depășit și cu toate măsuril de plafonare a prețurilor la alimentele de bază. Experţii afirmă că, din contră, aceste plafonări produc inflaţie.

BNR a previzionat o infla'ie mai mare în primul trimestru (T1) al acestui an, ca urmare a măsurilor fiscale (creşterile de TVA și de accize), așa cum a arătat în raportul său privind evoluția inflației.

”Ponderea cumulată a acestor modificări fiscale a fost de 0,7 puncte procentuale (pp), în indicele de inflație IPC, care în decembrie ajunsese la 6,6%”, spune Suciu.

Citeşte şi: România nu se poate apropia de Zona Euro, unde Bulgaria aproape că a intrat

Cu toate acestea, rata inflației a crescut peste așteptări, în luna ianuarie, urmând ca după aceea să își reia trendul descrescător, pe care mizează și BNR, în deciziile sale de politică monetară.

”În condițiile în care am avut un deficit bugetar semnificativ, care a continuat să pună presiune și în prima lună din 2024, inflația a crescut până la 7,4%, pentru a reintra pe un trend descendent, în februarie (7,2%).

Lunile următoare vor consemna o accelerare a ritmului descendent, chiar dacă se are în vedere și majorarea accizei la combustibili, pentru luna iulie”, spune Dan Suciu, conform economica.net.

Citeşte şi: Cum arată „stabilitatea” promisă? România, „campioană” absolută la inflație în UE și în februarie

Purtătorul de cuvânt al BNR subliniază că ”impactul total al modificărilor impozitelor indirecte este evaluat la 0,9 pp, în decembrie 2024, urmând a se reduce la 0,2 pp, la finele anului viitor. Astfel, rata anuală a inflației ar reveni în interiorul intervalului-țintă încă din T1 2025, când este proiectată la 3,3%”.

Deloitte: Vremuri grele pentru sistemul bancar

Vin vremuri grele pentru sistemul bancar, titrează Deloitte, una dintre cele patru mari firme de contabilitate şi audit public din lume (Deloitte, KPMG, EY şi PwC).

Claudia Buch, care a devenit în ianuarie președinte al diviziei de supraveghere a Băncii Centrale Europene (BCE), spune că creditorii din Zona Euro se confruntă cu o creștere a numărului de insolvențe, cu riscuri geopolitice și cu tulburări în industriile energo-intensive.

Băncile "nu au ieșit încă din impas", în ciuda faptului că au avut o poziție bună, după pandemia Covid-19 și invazia pe scară largă a Rusiei, în Ucraina.

Citeşte şi: 

Îngrijorările BCE par să fie confirmate de datele din rapoartele BNR, în ciuda faptului că România înregistrează o creștere ușoară a PIB-ului, de aproximativ 2%, pentru anul trecut. În ceea ce privește întreprinderile, se aștepta o creștere a ratei de neplată ridicată, care nu s-a materializat încă.

Prognoza de anul trecut a fost extremă, indicând o dublare a ratelor de neplată, în timp ce realizarea concretă a fost doar o creștere de 17%, la nivel de țară (2022 la 2023), departe de așteptări.

Cu toate acestea, BNR menține un nivel de alertă ridicat și își menține prognoza de bază aproape la o dublare a ratelor de neplată, pentru anul viitor (de la 2,41%, la 4,25%).

Creditele de consum, lovite grav

Cele mai afectate sunt creditele de consum oferite de instituțiile financiare, care devin din ce în ce mai greu accesibile pentru populație. Urmează creditele ipotecare, care, chiar dacă piața imobiliară din România este mai atractivă decât alte piețe europene, sunt totuși mai puțin solicitate.

Aceasta ar putea indica efecte indirecte legate de inflație, deoarece persoanele fizice au dificultăți în a plăti obligațiile curente și în a cheltui pentru nevoile zilnice.

Numărul tranzacțiilor imobiliare a scăzut în București cu 21%, față de anul trecu, în condiţiile în care 30% din volumul de credite ipotecare sunt în capitala țării, conform Deloitte.